Castelul Cardiff sau Castelul Caerdydd este o constructie fortificata medievala din Cardiff, un oras-port important si capitala Tarii Galilor. Caerdydd este numele orasului in limba galeza, iar Cardiff este varianta anglicizata, ceea ce inseamna “fortareata de pe Taff”, Taff fiind un rau. In acelasi timp, William Camden (1551-1623) a crezut ca numele de Cardiff provine de fapt de la “Caer-Didi” (“fortareata lui Didius”), nume dat in onoarea lui Aulus Didius Gallus, guvernatorul unei regiuni din apropiere. In orice caz, aceasta teorie este respinsa de majoritatea istoricilor, deoarece nu are nicio baza, plus ca legatura lui Didius cu orasul este aproape inexistenta.
Conform dovezilor arheologice, s-a stabilit faptul ca, in mare parte, teoria conform careia oamenii din perioada Neolitica s-ar fi stabilit in aceasta regiune in urma cu 6000 de ani este adevarata si sustinuta chiar si de imprejurimile orasului, unde s-au gasit dovezi incontestabile. Arheologii sustin, prin intermediul descoperirilor si analizelor facute, ca oamenii din perioada Neolitica s-ar fi stabilit in acea regiune cu 1500 de ani inaintea ridicarii Stonehenge-ului sau a Marei Piramide din Giza. Ba chiar, pana ca teritoriul Marii Britanii sa fie cucerit de romani, Cardiff era parte importanta a unui trib celtic care a disparut, se pare, in Epoca Fierului, numit Silures. Acestui trib ii apartinea si regiunea care include si zonele care aveau sa fie cunoscute mai apoi ca Breconshire, Glamorgan sau Monmouthshire.
De asemenea, s-au mai identificat si alte asezari de asemenea anvergura, dar si simple locuri utilitare, presupunandu-se ca fac parte din Epoca de Fier, cum ar fi Caerau Hillfort, de peste 50000 m². Se spune ca orasul, ca si castelul, ar fi fost cucerit de romani in anul 75 e.c. De fapt, romanii ar fi construit Castelul Cardiff peste o parte ridicata de tribul celtic, Silures. Edificiul avea un scop militar, adica era punct militar de supraveghere, ca si in cazul altor castele, ce facea parte din asezarea Isca Augusta, la fel ca si orasul propriu-zis.
Evidentele arheologice au aratat ca fortificatia ar fi fost abandonata in secolul al II-lea, imediat zona respectiva a fost supusa. Se presupune ca soldatii si familiile lor s-ar fi mutat in Castelul Cardiff, dar si comercianti sau cei care nu mai activau in domeniul militar. Cu toate acestea, nu se cunosc foarte multe date legate de scopul precis al castelului, sau in ce conditii constructia a fost locuita de civili. In schimb, se crede ca fortareata ar fi fost micsorata si parasita. Asadar, se poate vorbi despre fortareata romana, dar si de castelul normanzilor in cadrul Cardiff-ului.
Castelul normanzilor a fost construit pe forma unui castel in stare incipienta ridicat de romani. De fapt, Castelul normanzilor nu este un castel in adevaratul sens al cuvantului, ci un donjon, adica turnul cel mai inalt din cetatea castelului propriu zis, ce folosea in Evul Mediu ca punct de observatie sau de refugiu in cazul unei navaliri ale inamicilor. Donjonul normanzilor a fost construit de Robert Fitzhamon, lord de Gloucester, in anul 1091. Dupa ce Robert Curthose, duce al Normandiei, a incercat sa preia tronul Angliei de la Henry I, Robert de Normandia a fost incarcerat in acest donjon pana la moartea sa in 1134. Aceasta cladire este din piatra si este cunoscuta si datorita faptului ca a fost ani la rand bastionul lui Richard de York.
In secolul al XIX-lea, Castelul Cardiff a fost marit si, desigur, i s-a aplicat alt stil, de aceasta data s-au facut modificari in stilul neogotic, la ordinul lui John Crichton-Stuart, al III-lea Marchiz de Bute. Astfel, William Burges, un arhitect foarte talentat, a refacut in mare parte constructia fortificata, printre intentiile lui si ale lui John Crichton-Stuart fiind si revitalizarea goticului.
De fapt, Burges a si reusit, caci a refacut Castelul Cardiff si, in acelasi timp, a transformat cel putin interioarele in adevarate capodopere ale neogoticului, mai ales ca in secolul al XIX-lea, astfel de interioare bogate si cu bun gust nu se mai intalneau in niciun alt castel. Desi in aparenta aceste interioare par mult prea bogate, aproape sufocante prin stil, aceasta a si fost intentia lui William Burges, aceea de a exprima bogatia si a pune in evidenta nuantele neogotice. In fond, stilul neogotic a insemnat o revitalizare a stilului gotic, o reasamblare a elementelor specifice in perioada prezentului.
In prezent, Castelul Cardiff, considerat cel mai reprezentativ monument al stilului neogotic, a ramas tot incomparabil, nici macar frumusetea Castelului Alnwick nu egaleaza in unicitate aceasta constructie fortificata. In 1947, castelul a fost oferit orasului Cardiff, de catre al V-lea Marchiz si este deschis tuturor turistilor. Castelul Cardiff se afla in Parcul Bute si turistii pot vizita Turnul Ceasului (The Clock Tower) sau impresionanta Camera Araba. De asemenea, castelul a gazduit si numeroase concerte rock (Green Day, in 2007 si Stereophonics’s Live at Cardiff Castle in 1998); chiar si Tom Jones a concertat aici.
