Moieciu, scris uneori şi Moeciu, este o comună transilvăneană din judeţul Braşov. În ultima perioadă, turismul zonei s-a dezvoltat simţitor, mai ales datorită faptului că este situat destul de aproape de Castelul Bran, putându-se parcurge distanţe de la o pensiune la alta chiar pe jos, în vreme frumoasă. Astfel, comuna Moeciu face parte din cele trei – Bran, Fundata şi Moeciu, aceste comune alcătuind zona administrativă a Zonei Branului.
În 1968, anul în care în România a avut loc şi reforma de ordin administrativ, s-a născut şi componența actuală a comunei cunoscute de mai toţi turiştii drept comuna ce are cel mai mare număr de sate din zona Branului. Satele sale sunt: Moieciu de Jos unde este şi sediul administrativ, Moieciu de Sus, Peştera, Măgura, Drumul Carului, Cheia.
Comuna Moieciu face parte din Țara Bârsei, aceasta fiind aşezată în partea de sud-est de cea mai importantă depresiune intramontană, extremitate ce poartă denumirea de Depresiunea Brașovului, aceasta fiind situată la doar 28 de kilometri distanţă de şoseaua ce leagă Piteștiul şi Câmpulungul Muscel de Braşov. Este, probabil, una dintre căile de comunicaţie cu cea mai mare vechime din România, fiind cunoscută chiar şi înainte ca Dacia să fie ocupată de romani din anul 106 d.H.
Acesta este drumul care lega, în timpul dominaţiei romane, localitatatea Cumidava – Rășnovul de azi, de Jidava – Poenariul de Muscel de azi şi în Evul Mediu a fost cunoscut ca fiind drumul principal pe care se mergea dinpre Transilvania către oraşele ce aparţineau Dunării de Jos.
Descoperirile arheologice demonstrează prezența romanilor în această zonă, cât şi vechimea castelului Bran care a fost terminat în anul 1382, confundat fiind cu castelul contelui Dracula, din cauza faptului că multă lume creează confuzii între cei doi conducători, şi anume – Vlad Ţepeş şi Vlad Dracul.
Comuna Moieciu este plasată pe culoarul de depresiune ce face legătura dintre Bran şi Câmpulung Muscel şi este cel mai înalt în Pasul Giuvata, care se află pe teritoriul Fundatei, având 1235 metri. Acest culoar este străjuit în partea de sud-est de Leaota – Munţii Bucegi, care au 2504 metri şi în vest, de munţii Piatra Craiului denumiţi mai mult „Perla Carpaţilor României”.
Astfel, se poate spune că Moeciu este mărginit şi de Prahova, Argeş şi Dâmboviţa în aceste puncte cardinale, iar pe laturile celelalte are ca vecini Sirnea şi Fundata, Predelut şi Simon din zona comunei Bran, cât şi a oraşului Zărneşti. Satele ce alcătuiesc comuna sunt plasate în linie dreaptă şi foarte răspândite.
Vremea este specifică zonei montane, având în vedere că verile sunt mai mici şi destul de răcoroase, iar iernile sunt destul de grele, precipitaţiile cad în mai toate perioadele anului şi bat vânturi neregulate.
La recensământul din anul 2002, populaţia comunei ajungea la până 5000 de oameni, care aveau ca ocupaţie principală creşterea animalelor, însă în ultimul timp, datorită faptului că zona a devenit tot mai populată, agroturismul a cunoscut o dezvoltare de amploare, având mari şanse ca această activitate să devină cea principală din punct de vedere economic la nivelul întregii zone a Branului.
Moieciu de Jos, fiind sat de reşedinţă al comunei Moeciu, este totodată şi găzduitorul primăriei, sat în care este plasat şi un dispensar, singurul post de poliţie din zonă şi o autogară pentru cei ce fac naveta. Toate satele comunei au şcoli pentru clasele I – VIII şi grădiniţe, excepţie făcând satul Drumul Carului, de unde acestea au fost desfiinţate din cauza faptului că erau prea puţini copii în zonă.
Acest sat, de altfel, nu are nici biserică, el fiind cel mai mic, spre deosebire de celelalte, care au câte-o biserică ortodoxă. Din păcate, deşi turismul este în una dintre cele mai înfloritoare perioade în această zonă a României, el este invers proporţional cu infrastructura comunei, iar acest lucru cu siguranţă va avea din cele mai nefericite urmări pe viitor.
Una dintre personalităţile comunei Moeciu este actriţa Leni Pintea Homeag, dar să nu uităm de Ioan Aldulean – 1821-1871 – a terminat facultatea de drept, consilier în anul 1861 la Guvernul Transilvaniei, membru în Senatul Imperial Habsburgic (1863-1865), consilier pentru Ministrul Justiţiei din Budapesta, membru al Curţii de Casaţie a Budapestei, participant la Adunarea Naţională de la Blaj din 1848, decorat în anul 1864 şi ridicat la rangul de ilustru cavaler.
Printre alte persoane de seamă care s-au născut în această comună, se află Victor Giurgiu – academician, Nicolae Puchianu – preot, Ioan Clinciu – profesor, Axente Puşcariu – general în cadrul armatei, profesorii Gheorghe Nenciu şi Gheorghe Sbârnă, generalii Nicolae Berbec şi Neculae Pivaru şi mulţi alţii.
În comuna Moeciu, s-au născut, de asemenea, şi mulţi sportivi renumiţi la nivel naţional, care au câştigat medalii mai ales la sporturi de iarnă, cel mai cunoscut fiind Dorin Munteanu, cel care a luat ani la rând titlul de campion pe ţară la slalom uriaş şi coborâre şi sora sa, Daniela Munteanu, care a avut mai bine de 30 titluri de campioană atât la juniori, cât şi la seniori.
Istoric, Moieciu a fost menționată pentru prima dată în documente din secolul al XV-lea, fapt care îi conferă o încărcătură istorică deosebită. Localitatea a fost martora multor evenimente istorice, fiind un nod important pe drumurile comerciale transilvănene.
Printre atracțiile locale, se numără și numeroase biserici și monumente istorice, cum ar fi biserica fortificată din Moieciu de Jos, datând din secolul al XVI-lea. Aceste locuri sunt nu doar puncte de interes turistic, ci și mărturii ale trecutului bogat al zonei.
În plus, comuna găzduiește diverse festivaluri culturale și tradiționale de-a lungul anului, atrăgând vizitatori din întreaga țară și chiar din străinătate. Fiecare eveniment este o ocazie de sărbătoare a identității locale și de promovare a obiceiurilor autentice. Moieciu rămâne astfel un loc unde tradiția și natura se îmbină într-un tablou viu, mereu gata să fie explorat.
