In peisajul jurasic al Argentinei de azi traiau dinozauri theropozi – animale preistorice de prada care aveau bazinul ca de soparla dar se deplasau pe cele doua membre posterioare. Din categoria acestor animale de prada face parte si dinozaurul Condoraptor care era un vanator de temut la fel ca si Piatnitzkysaurus, care se asemana oarecum cu el ca aspect dar si prin stilul in care sfasia cu salbaticie chiar si cele mai mari sauropode care depaseau uneori lungimea corpului de 10-12 m.
Astfel de dinozauri fac parte din ordinul Saurischia din categoria acelor animale carnasiere cu gheare ascutite si nu din a celor omnivore ce furau oua de la alte specii de dinozauri sau se hraneau cu insecte si mici vietuitoare din perioada Jurasicului.
Pe baza ramasitelor sale fosile descoperite in Argentina, in apropiere de Las Chacritas (provincia Chubut), palentologul Oliver Rouhut a descris aceasta specie in anul 2005 si a numit-o stiintific Condorraptor currumili care se traduce prin ,,vanator de condor”. Denumirea fost stabilita dupa numele localitatii Cerro Condor unde a fost gasit si un alt schelet (mai complet decat primul, in proportie de 70%) in anul 2007.
Scheletul partial al acestui dinozaur a oferit posibilitatea cercetatorilor paleontologi sa isi dea seama cum arata corpul acestui urias si sa isi imagineze stilul sau de viata din acele vremuri indepartate. Ramasitele sale fosile dateaza de acum 166-163 milioane de ani, prin urmare a trait in perioada Jurasicului mijlociu.
Se asemana destul de mult cu dinozaurul Piatnitzkysaurus, doar ca era mai mare, s-a estimat lungimea sa corporala la 5 m, inaltimea de 1,5 m si greutatea de 250 kg. Avea corpul puternic, sustinut pe cele doua membre posterioare foarte lungi si musculoase comparativ cu cele anterioare care erau mult mai subtiri incat nu serveau la deplasarea ca patruped ci doar la prinderea prazii cu gherele ascutite de la labe.
Coada era lunga, mai groasa la baza si din ce in ce mai subtire la varf, il ajuta sa-si echilibreze cu usurinta corpul. Capul era robust, botul alungit si puternic, maxilarele puteau fi deschise larg si miscate prin intermediul muschilor si tendoanelor ce se potriveau perfect, dar mai presus de asta erau inzestrate cu numerosi dinti ascutiti care speriau prada numai prin aspectul lor. Botul era rotund, iar osul nazal era inaltat.
Gatul dinozaurului era destul de lung, avea o forma masiva, am putea spune ca putea crea impresia ca masivul sau corp se subtia de la umeri spre ceafa. Avea capacitatea de a alerga foarte repede pentru a prinde prada, ceea ce era evident avand in vedere forma membrelor sale posterioare, robuste, lungi, pozitionate paralel, indreptate in jos, cu labe masive prevazute cu gheare puternice si ascutite.
Ochii sai mari ii oferea o acuitate vizuala excelenta ceea ce era un avantaj in plus si completa imaginea sa de vanator periculos. Probabil cand prindea prada, o tinea cu ghearele din fata, o musca cu dintii maxilarelor puternice si o ranea cu gherele de la membrele din spate. Cand incepea sa sangereze puternic o lasa o perioada observand cum ii slabeau puterile si apoi dupa ce murea din cauza hemoragiei o devora lacom pana se satura.