Paleontologii au prezentat diferite aspecte legate de pasarile primitive care au trait in era Mezozoica insa niciodata suficiente deoarece multe dintre ele nu se leaga de medii specifice fosilizarii, unele fiind mlastinoase, ceea ce explica faptul ca si in prezent sunt in fata multor mistere inca neelucidate, a unor hiatusuri care prin cercetari amanuntite urmeaza sa fie explicate.
Despre Diatryma, pasarea gigant inalta de 2 m, s-au scris putine lucruri insa cert este ca facea parte din categoria pasarilor uriase. Cand spunem aceasta ne referim la pasarile zburatoare care nu se remarcau prin dimensiuni atat de mari. Pentru a explica mai bine ce se intelege prin astfel de pasari uriase, amintim de strutul din zilele noastre ca mijloc de comparatie, care nu este o pasare ce zboara, are inaltimea corpului in zona anterioara de 2,1-2,8 m si greutatea de 80-160 kg.
Pasarea Diatryma era o zburatoare stangace insa se putea ridica in aer in ciuda dimensiunii sale descurajatoare. Totusi aripile nu ii permiteau sa fie o buna zburatoare, ea mai degraba era o pasare alergatoare teribila. Paleontologii nu pot spune ca era o pasare de prada zburatoare pentru ca nu prezenta acea particularitate de a avea gheare lungi, tari si ascutite la picioare.
Urmele lasate de pasarea Diatryma indica faptul ca era o specie erbivora, nu s-au descoperit urme de gheare care sa demonstreze ca era o vietuitoare de prada dupa cum s-a banuit initial.
Ramasitele sale fosile atesta ca a trait in Eocen, pe teritoriul unde azi se afla America de Nord si Europa Occidentala. Avea inaltimea corpului de 2 m, capul de forma ,,necioplita”, destul de neatractiva, iar ciocul puternic, gros, comprimat pe partile laterale. Daca am fi sa ne luam dupa aspectul ei nu ne mira faptul ca paleontologii au etichetat-o initial ca fiind un ,,carnivor feroce, infricosator, un animal pradator care matura totul in cale”.
Resturile scheletice fosilizate ale acestei specii sunt dovada clara ca Diotryma a trait in Eocen, acum 62-40 milioane de ani. Ciocul ei era adecvat pentru ruperea frunzelor si fructelor, pentru prinderea semintelor din arborii padurilor subtropicale, deci cu siguranta era o specie erbivora, mare amatoare de hrana vegetala. De asemenea articulatiile maxilarului i-au facut pe cercetatori sa creada ca pasarea avea o forta de muscare puternica, putea sa sparga nucile mari, cu coaja groasa si tare.
Primele fosile ale unei astfel de specii au fost gasite in anul 1855, in aproprierea Parisului, iar cel care le-a explicat si denumit a fost fizicianul francez Gaston Plante. Apoi in SUA au fost gasite alte fosile care au facut ca inaltimea speciei sa fie aproximata la 2 m. Numele ei stiintific a fost stabilit Diatryma gigantea.
wow!!!
😀 😀 😀