Descoperit în 1877 în Statele Unite, Camarasaurus este un exemplar intrigant al familiei sauropodelor. Acest dinozaur, cunoscut pentru dimensiunile sale mai reduse comparativ cu alte sauropode, trăia în Jurasicul superior. Cu o structură osteologică distinctă, Camarasaurus avea o serie de caracteristici adaptative unice care îi permiteau să prospere în peisajele bogate în vegetație ale erei sale.
Una dintre creaturile preistorice ale carei fosile au fost descoperite de catre paleontologul Edward Drinker Cope este dinozaurul Camarasaurus, descoperit pentru prima data in anul 1877 in Statele Unite ale Americii.
Acesta traia in zonele impadurite, iar fosilele au fost descoperite in grupuri, care erau alcatuite atat din exemplare adulte, cat si din pui. Astfel, cercetatorii au constatat ca acest dinozaur traia in turme si ca avea grija de pui, pana acestia ajungeau la maturitate. Femela isi depunea ouale in timp ce se deplasa, considerandu-se, totodata, ca nu isi clocea ouale.
Dinozaurul Camarasaurus traia in Jurasicul superior, in urma cu aproximativ 155 – 145 de milioane de ani, intr-o perioada in care s-au evidentiat sauropodele gigantice, iar numele se traduce prin “soparla cu cavitati”, facand trimitere la gaurile existente in vertebrele acestei creaturi. Spre deosebire de alte sauropode, acest dinozaur avea gatul scurt, iar coada nu era nici ea prea lunga.
Caracteristici fizice ale Camarasaurus
Membrele erau groase, iar labele erau prevazute cu cate cinci degete, avand pe degetul interior o gheara lunga, extrem de folositoare pentru a se proteja. Membrele dinozaurului Camarasaurus nu erau egale, astfel, cele anterioare erau putin mai scurte fata de cele posterioare, fapt ce ii permitea acestui animal sa isi pozitioneze corpul orizontal, aproape paralel cu solul.
Pe o scurta durata de timp se putea ridica pe membrele posterioare, pentru a se hrani cu plantele aflate pe crengile mai inalte, iar pentru a-i reduce greutatea corporala, spatiile goale din vertebre erau extrem de folositoare. Totodata, pentru a-i sustine mai bine greutatea, acest dinozaur avea la baza calcaiului tesut spongios asemeni elefantilor din zilele noastre.
Dinozaurul Camarasaurus masura intre 16-18 metri in lungime, in inaltime atingea 4,6 metri, iar greutatea acestuia era de 20 de tone. Mult mai mic fata de celelalte sauropode, avea capul mic, iar botul tesit. Falcile erau prevazute cu dinti in forma de lingura, care masurau 7, 5 centimetri in lungime.
Acestia erau dispusi uniform si permiteau o muscatura puternica, cu care se putea hrani cu plante mult mai dure, fata de alti dinozauri, care aveau o dentitie mult mai sensibila. Totodata, narile acestui dinozaur erau pozitionate sus, indicand ca nu isi petrecea totalitatea timpului pe uscat, ci si in apa. Se considera ca acestea aveau un rol si in racorirea creierului.
Dieta și strategii de hrănire
In privinta hranei, dinozaurul Camarasaurus era un animal erbivor care avea nevoie de o cantitate foarte mare de plante zilnic pentru a asimila energia necesara. Astfel, el inghitea frunzele intregi, fara sa le mestece, iar acestea din urma erau macinate in stomac, prin pietrele stomacale, numite gastroliti. Aceste pietre erau inghite de dinozaur, pentru a-l ajuta sa aiba o digestie eficienta, mai ales ca se hranea cu frunze de conifere si de feriga.
Dinozaurul Camarasaurus ramane o creatura interesanta, care a populat Pamantul preistoric si se numara printre animalele care nu erau foarte inteligente. In functie de greutatea corporala a dinozaurului si dimensiunea creierului, oamenii de stiinta au constatat ca acesta se numara printre sauropodele inzestrate cu cel mai mic nivel de inteligenta.
Putin mai inteligent fata de uriasii dinozauri erbivori, acest patruped se numara printre creaturile Jurasicului superior, care au populat teritoriile ocupate astazi de Statele Unite ale Americii, in urma cu 155 de milioane de ani.
Adaptările specifice ale Camarasaurus
Camarasaurus era bine adaptat la mediul său, având structuri vertebrale unice ce conțineau cavități de aer, reducând astfel greutatea corpului său masiv pentru a facilita mișcarea și alimentația. Aceste adaptări au fost cruciale pentru supraviețuirea sa în condițiile de competiție intensă pentru resursele alimentare și pentru protecție împotriva prădătorilor.
