Aceasta specie face parte din categoria gainuselor de pustiu si apartin familiei Pteroclididae. Gainusa de stepa este o pasare terestra care isi are numele de la faptul ca populeaza regiunile de stepa din Asia Centrala, Mongolia, Uzbekistan, Kazahstan, Kirghizistan. Face migratii masive, apare si in tara noastra, dar prefera mai ales vestul Europei. La noi in tara a fost descoperita in Hateg in anul 1859. Patru ani mai tarziu s-au semnalat invazii de astfel de pasari in Arad si Sibiu, iar din anul 1908 cele mai multe exemplare au fost observate in Dobrogea.
Exemplarele adulte se aseamana cu porumbeii dar sunt putin mai mari, au lungimea corpului de 30-41 cm, greutatea de 250-300 g si un colorit care le camufleaza perfect in mediul in care traiesc. Prefera zonele care nu sunt apropiate de asezarile umane, cu stepe aride si sarate.
Gainusa de stepa se remarca prin coloritul penajului cafeniu cu pete de culori inchise, si se deosebeste de alte pasari din familia Pteroclididae prin cele trei degete de la fiecare picior care sunt unite prin membrana si formatiuni cornoase, acoperite cu pene de jur imprejur. Degetul posterior care apare la alte pasari, lipseste la aceasta specie. Capul este mic, corpul strans si indesat, gatul destul de scurt, iar pieptul pare puternic. Pe partea ventrala are o pata neagra, chiar in zona abdomenului, iar pe spate are diferite linii transversale si pete intunecate pe un fond cafeniu-deschis sau ocru-nisipiu.
Picioarele sunt scurte, ceea ce o face sa para pitica, se deplaseaza cu pasi marunti si desi. Coada este lunga, are penele astfel aranjate incat par ascutite si dezordonat distribuite.
Gainusa de stepa cuibareste in Asia Centrala.
Ii plac zonele nisipoase, sa rataceasca prin ierburile de stepa, sa se balaceasca cu penele in praf, dar si sa se ridice in zbor pe ramurile de copaci. Prefera zonele desertice si cele semidertice din Eurasia si Asia. Este vanata intens de pradatori, de vulpi, dihori si alte animale carnivore din mediul in care traieste.
Hrana sa consta din semintele diferitelor plante, lastari de ciulin, mai rar ciuguleste si insecte sau larve de insecte. Zborul ei este rapid si drept (de regula realizat in zori sau in amurg) iar acuitatea vizuala buna. In timpul zilei isi cauta hrana, cand este obosita se odihneste pe sol sau in copaci.
In perioada de reproducere, femela isi face cuibul camuflat in iarba, pe pamant. La scurt timp dupa imperechere depune un numar de 2-3 oua, care au coaja galbuie-verzuie stropita cu numeroase pete de culori inchise. Perioada clocitului tine aproape 4 saptamani, iar dupa eclozarea oualor si aparitia puilor, femela si masculul au grija ca acestia sa supravietuiasca. Ii hranesc cu larve de insecte, cu seminte si le aduc apa in cioc. Astfel de pasari traiesc vara si la altitudini foarte mari, cuprinse intre 1400-3200 m.
Gainusa de stepa are denumirea stiintifica de Syrrhaptes paradoxus, face parte din ordinul Pateroclidiformes si nu este o pasare in pericol de disparitie.
Video – Gainusa de stepa (Syrrhaptes paradoxus):
