Galago vestic cu gheare aciculare este o specie de primata care face parte din familia prosimienilor si se remarca prin obiceiul sau de a razui lemnul si scoarta copacilor din padurile tropicale pentru a obtine seva si cleiul – hrana sa preferata. Un astfel de animal poate realiza pana la 1000 de razuiri pe noapte cu dintii din fata.
Traieste in regiunile cu paduri tropicale, subtropicale si riverane din Gabon, Guineea Ecuatoriala, Camerun, Congo si Nigeria. Cele mai multe exemplare apar in zonele impadurite de-a lungul fluviilor Niger si Zair, dar si in Golful Guineea in padurile de coasta.
Galago vestic cu gheare aciculare isi are numele de la forma ghearelor sale, ascutite, tari, subtiri si lungi, asemenea unor cuie. Al doilea deget de la membrele anterioare are o forma speciala si este folosit in scopuri igienice, la curatarea dintilor, blanii si urechilor. Are corpul grasut, cu lungimea de 10,5-27 cm si greutatea de 275-350 g. Femela este intotdeauna mai mica decat masculul si cantareste mai putin.
Corpul este acoperit cu fire de par lungi si dese care alcatuiesc o blana moale ce are un colorit cenusiu pe partea inferioara, portocalie pe spate si in nuante roz pe membrele anterioare si posterioare. Urechile sunt mari, rotunjite pe margini si acoperite cu fire scurte de par. Coada este lunga de 19,5-34 cm, stufoasa datorita firelor de par dese de culoare cenusie, iar varful ei este alb.
Acest animal este arboricol, nocturn si este vazut deseori singur mai ales atunci cand isi cauta hrana, doar in momentul in care se odihneste sta alaturi de perechea sa, ori de membrii grupului, inghesuiti unul in altul ca intr-o minge pe ramurile groase si inalte ale copacilor.
Galago vestic cu gheare aciculare are simtul auditiv foarte dezvoltat, cu ajutorul sau isi detecteaza hrana. De asemenea are si acuitatea vizuala excelenta, cu ochii sai mari si ovali vede foarte bine si pe timp de noapte.
Este si un mare consumator de insecte pe care le cauta cu ajutorul auzului, le scoate de sub scoarta copacilor cu ghearele si apoi le rontaie cu dintii lati din fata. Prefera tot felul de insecte, mici artropode, mai ales gandaci, furnici, lacuste, termite, omizi, paianjeni, miriapode dar si melci.
De asemenea mananca cu placere si fructe de padure, mai ales daca sunt foarte coapte si dulci, ele reprezinta 5 % din dieta lui. Este un catarator excelent, trece ca un acrobat prin coronamentul copacilor, se tine cu usurinta de scoarta copacilor cu gherele ascutite si isi echilibreaza corpul in timpul salturilor cu ajutorul cozii.
Femelele traiesc in grupuri de pana la 8 exemplare si sunt foarte protective cu puii lor, devin agresive in caz de pericol. De asemenea tot ele sunt cele care au un puternic instinct teritorial, isi marcheaza zona prin mirosuri ale glandelor olfactive sau prin urina.
La aceasta specie femelele se reproduc de doua ori pe an, intotdeauna fiecare face cate un pui. Perioada de aparitie a puilor este in lunile cand hrana se gaseste din abundenta, cand insectele si fructele sunt in cantitate mare.
Puii sunt intarcati la varsta de 1,5-2,5 luni si la 2-3 luni sunt deja destul de dezvoltati sa-si caute hrana singuri, sa prinda insecte la fel ca adultii. La varsta de 4 luni puii devin independenti de mama, masculii tineri parasesc grupul, iar femelele tinere raman alaturi de familie. Speranta de viata la aceste animale este de 10-15 ani in conditii de captivitate si mai scazuta in salbaticie, doar de 3-4 ani.
Galago vestic cu gheare aciculare are denumirea stiintifica de Euoticus elegantulus, face parte din ordinul Primates, familia Galagidae si este o specie comuna in regiunile impadurite din vestul Africii.
