Familia Tingidae, cunoscută sub numele de gândaci de dantelă, cuprinde aproximativ 2.000 de specii de insecte care se disting prin modelele dantelate de pe partea superioară a corpului și aripilor.
Familia Tingidae cuprinde 2 000 de specii de gandaci de dantela care pot fi usor recunoscuti dupa modelele dantelate complexe care apar pe partea superioara a corpului si pe aripi. Acesti gandaci ajung la lungimea corpului de 2-5 mm si traiesc pe o marea varietate de plante erbacee si pe frunzele copacilor. Multe dintre aceste specii sunt daunatoare pomilor fructiferi.
Tigrul parului (Stephanitis pyri)
Este o specie de gandac de dantela care traieste in Europa, Asia si alte regiuni. In tara noastra, aceasta specie este cunoscuta sub numele de plosnita ,,tigrul parului” si este raspandita in livezi si paduri.
Acest daunator al pomilor fructiferi poate fi recunoscut dupa corpul sau de culoare neagra, lung de 3-6 mm, pe partea dorsala turtit si rotunjit. Are toracele si capul prevazute cu expansiuni tari, late si rotunjite, rostrul si anterele lungi.
Acest gandac ierneaza ca adult in crapaturile scoartei copacilor sau pe sol sub frunzele cazute. Primavara, la sfarsitul lunii aprilie, adultii ies din amortire si la inceputul lunii mai are loc copulatia si ponta, chiar atunci cand pomii sunt infloriti.
Ciclu de viață și reproducerea gândacilor de dantelă
Femela depune ouale izolat, pe partea inferioara a frunzelor, cu ajutorul unui organ special – ovipozitor – taie marginea frunzei si introduce oul sub cuticula, apoi il acopera cu excremente.
De regula o femela depune un numar de 30-40 de oua, iar incubatia lor dureaza 25 de zile. Ouale au forma eliptica, sunt negre si lungi de 1,5-2 mm. In luna iunie ouale eclozeaza si apar larvele care se hranesc ca si adultii cu frunzele copacilor. Spre sfarsitul lunii iunie larvele ajung la maturitate si apare o noua generatie de adulti. In regiunile mai reci, la munte, la aceasta specie apar doua generatii pe an, in alte zone mai calde pot aparea si trei.
Plosnita tigrul parului produce pagube mari in plantatiile de pomi fructiferi – peri, meri, pruni, visini. Larvele si adultii stau pe frunze, pe partea lor inferioara si sug seva acestora. Astfel frunzele apar acoperite de excremente, au un aspect patat, unele devin albe-cenusii, apoi se ingalbenesc si cad. Cand atacurile sunt repetate pomii nu mai dau rod.
Metode ecologice de combatere a gândacilor de dantelă
Controlul gândacilor de dantelă implică o combinație de metode ecologice și tratamente chimice atunci când infestările sunt severe. Printre metodele ecologice, pulverizarea plantelor cu soluții pe bază de săpun insecticid sau extracte de neem este eficientă pentru a împiedica dezvoltarea larvelor.
Introducerea prădătorilor naturali, precum păianjenii și gândacii carnivori, ajută la reducerea populației de gândaci de dantelă într-un mod ecologic. Curățarea solului din jurul pomilor și îndepărtarea frunzelor uscate reduce semnificativ locurile de iernare ale adulților. În cazurile de infestare severă, utilizarea insecticidelor de contact poate fi necesară, însă trebuie aplicată cu grijă pentru a nu afecta polenizatorii și alte insecte benefice.
Video- Familia Tingidae:
