CelenterateClasa Hydrozoa curpinde 3300 de specii de hidrozoare care traiesc in toata lumea, in plancton, pe fundul raurilor, lacurilor si al marilor. Hidrozoarele reprezinta de fapt clasa celenteratelor marine si de apa dulce, sau a cnidarilor care cuprind o varietate mare de vietuitoare, ce difera atat prin modul de viata cat si prin aspectul si marimea corpului. Marea majoritate sunt intalnite in apele marine, doar putine specii apar in apele dulci. Numele de celenterate vine de la coelos-cavitate si enteron-intestin.

Cnidarii traiesc doar in mediul acvatic, iar in timpul vietii trec prin faza de polip fixat, cat si prin faza de meduza libera. Sunt cunoscute trei tipuri de polipi (scifopolipi, hidropolipi si antopolipi), respectiv doua tipuri de meduze (fara val – acrapeda si cu val – craspedota).

Hidrozoarele traiesc in colonii, unele mai mici formate din zeci sau sute de polipi, iar altele foarte numeroase alcatuite din mii de polipi. Unele colonii sunt de forma unor corali in sensul ca au scheletele tari si au polipi poliformici (care impart diferite functiuni insa arata si functioneaza ca un singur animal), iar altele plutesc la suprafata apei si sunt de forma unor meduze.

Majoritatea hidrozoarelor sunt carnivore, ele au niste tentacule cu ajutorul carora prind organismele, care nu sunt altceva decat minuscule vietati planctonice, sau pesti de diferite marimi. Nu au aparat circulator, respirator si excretor. Reproducerea la unele specii este asexuata, iar la altele sexuata. Hidrozoarele sunt in general inofensive pentru oameni, doar cateva specii au intepaturi posibil mortale, provocate prin tentacule cu celule urzicatoare. Una dintre speciile periculoase este Corabia portugheza (Physalia physalis).

Meduza cu panza (Vellela vellala)Meduza cu panza (Vellela vellala) – Este un hidroid in forma de disc gelatinos, de culoare albastra, cu diametrul ce poate varia intre 4-10 cm. Acest polip este mult modificat, de corpul sau care pluteste in apa ca un flotor are fixata o creasta verticala, transparenta, ce pare o vela a unei corabii, pe care vantul de dupa furtuna o impinge pana spre tarmurile de la tropice. Marginea corpului este moale si flexibila.

Traieste in Marea Mediterana si marile tropicale, iar hrana sa consta din mici organisme planctonice. La randul ei este vanata de meduze si melci marini. Reproducerea la aceasta specie este asexuata – noua meduza apare pe corpul femelei. Deseori aceste meduze cu panze sunt gasite Tubularia spp.pe plaje, in lunile de primavara. La om aceasta meduza produce un fel de urticarie.

Meduza cu panza face parte din ordinul Anthomedusae, familia Porpitidae.

Tubularia spp. – Aceasta specie este de forma unei plante, mai mica de 15 cm, apare in toata lumea.

Coloniile cresc din asa numitele radacini prinse de stanci si formeaza o densa increngatura de tentacule ca niste ramuri, fiecare avand in varf cate un polip.

Corabia portugheza (Physalia physalis) – Este un animal acvatic periculos care traieste aproape in toate marile tropicale si temperate ale globului. Privita in ansamblu pare un singur animal, chiar am putea spune ca e o meduza, insa nu este asa, in realitatea ea reprezinta o mare colonie de polipi, dintre care unii au intepaturi foarte puternice.

Corabia portugheza (Physalia physalis)Partea care pluteste ca un flotor este umpluta cu gaz astfel incat poate mentine intreaga colonie la suprafata si ridica tentaculele taratoare ce au lungimi diferite, de cel mult 20 cm. Are si un fel de creasta in diferite nuante de verde, violet si albastru. Tentaculele corabiei contin mai multi polipi care impart diferite sarcini: unii prind prada, unii digera hrana, iar altii permit reproducerea coloniei. Hrana lor consta in pestisori, crustacee si alte organisme planctonice. Reproducerea este asexuata, noi colonii se formeaza prin inmugurirea polipilor. Aceste hidrozoare sunt vanate de anumite specii de caracatite numite Tremoctopus, care sunt imune la veninul tentaculelor.

Polyorchis spp.Daca atinge pielea omului ii poate provoca urzicaturi mai puternice decat cele provocate de binecunoscuta planta (urzica) si declanseaza un adevarat soc victimei in apa. De asemenea ea elimina o otrava care ucide imediat pestii mici, iar la om poate provoca stop cardiac sau paralizie.

Corabia portugheza face parte din ordinul Siphonophora, familia Physaliidae.

Polyorchis spp. – Aceasta meduza este intalnita pe coasta vestica a Americii de Nord, are forma unui clopot de 4 cm, transparent, prevazut cu aproximativ 90 de tentacule fine. Hrana sa consta din organime planctonice.

Hydractinia echinataHydractinia spp. – Acesti mici hidroizi coloniali sunt raspanditi in toata lumea, au o inaltime de 2 cm si in cazul in care apar pe animale se prezinta ca niste cruste pe corpul acestora. Prinzandu-se de animalele acvatice ei sunt transportati rapid dintr-un loc in altul si astfel au mai usor acces la hrana.

O astfel de specie este Hydractinia echinata, care creste de regula pe cochiliile crabilor-eremit.

Hidra – Este o specie hidroid care traieste in apele dulci, fixata de plantele acvatice si pietrele din baltile si apele curgatoare din intreaga lume. Spre deosebire de alte specii hidra traieste solitar, nu apare in colonii, dar poarta numele de polip. Aceasta vietuitoare de prada are inaltimea de cel mult 2,5 cm, este un animal fixat, care se poate si deplasa. Are corpul ca un tub, la unul din capete prezinta o suprafata latita, ca o ventuza, care se prinde de plante. La celalalt capat (care intotdeauna este mai dezvoltat) apare orificiul cu rol de gura si de anus, numit orificiul buco-anal, care este inconjurat de 5-8 tenacule subtiri si retractile, prevazute pe suprafata lor cu numeroase celule urzicatoare.

HidraNu prezinta aparat excretor si respirator. Cavitatea digestiva (care este singura din corpul vidrei) se prelungeste pana in tentacule. Unele exemplare au culoarea verde pentru ca au alge de fotosinteza. Peretele corpului este format din doua straturi de celule, care sunt despartite printr-o substanta gelatinoasa. Pe stratul extern corpul contine celule urzicatoare, nervoase, senzitive si musculare, iar pe stratul intern apar celulele cu flagel. In momentul cand un animal atinge corpul hidrei, din fiecare celula urzicatoare apare un fir spiralat, care are posibilitatea de a se intinde si astfel sa se infinga imediat in corpul victimei.

Hidra este un polip foarte sensibil, la o atingere cat de mica isi retrage corpul, se strange ghem. Inmultirea la hidra se realizeaza prin inmugurire, pe corpul ei apar niste umflaturi, care treptat se transforma in noi exemplare. La un moment dat hidrele tinere se desprind de corpul hidrei-mame si devin independente. Acest lucru se intampla cand hrana este redusa. Hrana consta in general din dafnii, parameci si alte organisme, care sunt capturate cu tentaculele, apoi paralizate cu un lichid din firisorul ce apare din celulele urzicatoare. In final hrana este dusa de tentacule in orificiul buco-anal si ajunge in cavitatea digestiva. Resturile de hrana nedigerate sunt eliminate inapoi, prin orificiul buco-anal.

Hidroizi penati - AglaopheniaInteresanta este inmultirea hidrei toamna, cand conditiile sunt vitrege. Ea formeaza un ou in peretele corpului, prin contopirea unui ovul cu un spermatozoid. Hidra moare din cauza frigului, insa oul cade pe fundul apei si pentru ca are coaja tare rezista la inghet, iar din el in lunile de primavara ale anului urmator se formeaza o noua hidra.

Hidra face parte din ordinul Anthomedusae, familia Hydridae.

Hidroizi penati (ex. Aglaophenia) – O colonie de astfel de polipi poate ajunge la 60 cm inaltime. In cadrul ei apar mai multe tipuri de polipi: cei care au cele mai mari dimensiuni sunt de reproducere, cei mai periculosi sunt de intepare si un alt tip este reprezentat de polipii de hranire.

Video – Hidra, reproducerea:

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here