In nordul Kenyei, intr-o regiune semi-arida, cu lungimea de 312 km si cu apa de culoarea Jadului este format lacul Turkana. Lacul are o adancime relativ mica, cea mai mare a fost inregistrata la 73 de metri, insa frumusetea care o ofera este una care nu poate fi descrisa in multe cuvinte. Interesant la el este faptul ca este alimentat de mai multe rauri, insa el nu are nici un debuseu, astfel ca apele raului sunt statute.Un defileu uscat aflat in partea de nord vest a lacului a dus cercetatorii la concluzia ca, acum multi ani, lacul se varsa in Nil si era si mult mai adanc, cu cel putin 180 de metri, insa datorita schimbarilor dramatice de clima au redus si nivelul apei si a produs si uscarea gurii de varsare.
Despre Lacul Turkana pentru prima oara s-a auzit pe la 1897, cand primul european a ajuns pe malul sau. Acesta era contele Samuel Teleki von Szek, care a botezat lacul cu numele de Rudolf, in cinstea printului Austriei, nume dupa care lacul a fost cunoscut pana in anii 1970. Teleki, era un un geograf si aventuriei ungur, care dispunea si de o impresionanta avere. Acesta a plecat intr-o expeditie, insotit de peste 400 de hamali si cateva calauze, avand astfel o echipa foarte bine pusa la punct. Acesta si-a facut loc in regiunea respectiva, omorand absolut tot ceea ce ii iesea in cale, cu scopul precis de a ajunge la lac.
Lacul Turkana a fost ultimul punct de oprire din aceasta aventura, al carei traseu a fost alcauit de geologul austriac Edward Suess. Acesta a identificat corect structura ordonata pe care o formau lacurile si raurile din sudul Africii si parte care se invecina cu Orientul Mijlociu, precum si fasia de pamant care astazi este cunoscuta ca Valea Riftului African. Dupa descoperirea lui, lacul Turkana a devenit si un punct de interes pentru antropologi, deoarece in aceasta zona au fost descoperite printre cele mai vechi fosile ale oamenilor. Dupa forma fosilelor, se presupune ca zona a fost locuita acum aproximativ 2 milioane de ani de fiinte care mergeau in pozitie verticala, iar in lava vulcanica s-au descoperite urme de talpi si unelte din piatra folosite pentru vanatoare.
Procesul prin care au fost descoperite este uimitor, fosilele sau urmele au fost ingropate in sediment si in lava, iar miscarile tectonice ce au avut loc de-a lungul anilor, le-au scos apoi la iveala, creand un adevarat loc de cercetare a primilor ani de viata a speciilor umane. Un alt aspect intersant al lacului este ca prin aluviunile lui, foarte regulate, isi croieste drum un alt rau, care se sfarseste intr-o fascinanta delta sub forma unei gheare uriase de pasari. Acesta este drumul pe care il parcurge raul Omo, izvorat din Etiopia si care parcurge nici mai mult, nici mai putin de 640 de km. Ca destinatie turistica, lacul Turkana poate fi vizitat, insa cu preoponderenta de turistii mai energici si mai curajosi, sau eventual insotiti de 2-3 ghizi bine pusi la punct cu locul. Insa, dupa ce v-ati facut curaj si ati ajuns in acel loc minunat, ceea ce veti descoperi va va lasa cu siguranta fara grai in fata naturii.
Lacul gazduieste o fauna bogata si variata, formata din crocodili, hipopotami si pasari de apa. Crocodilii sunt in numar destul de mare, aproximativ 12000 de specii, traiesc in apele si in jurul lacului si sunt si printre cei mai mari din lume, atingand lungimea de 5 metri si jumatate. Desi sunt atat de mari, ei nu constituie un pericol pentru oameni sau pentru celelalte animale, deoarece lacul le ofera hrana din plin, ei hranindu-se cu bibanul urias de Nil.
Cei care au impartasit din experienta lor pe malul lacului au marturisit ca noaptea, daca ascultati in liniste, puteti auzi cum maxilarele crocodililor clampane in timp ce isi vaneaza si isi mananca prada, zgomot destul de infricosator pentru ca vaneaza in grup. Aceste specii isi duc viata nestingherite pe insula Centrala, se imperecheaza si isi cresc puii si de peste 130 de milioane de ani, nimic nu s-a interpus in felul lor de viata. Indiferent de schimbarile climaterice, ei s-au adaptat si au perpetuat viata in deplinatatea si linistea oferita de acel loc.
Hrana este abundenta, animalul se mareste in lungime odata cu varsta, iar inexistenta pradatorilor fac din ei sa nu fie o specie amenintatoare. Inclusiv pentru oameni nu reprezinta nimic atractiv pentru ca din cauza continutului de soda din apa, acestia au pe piele niste noduli, iar pielea nu poate fi folosita pentru confectionara de articole de marochinarie. O alta specie care se comporta diferit in Lacul Turkana, sunt pelicanii, care s-au invatat sa vaneze in echipa, tehnica care pare preluata de la crocodili, deoarece se asaza pe latimea apei, inoata in acelasi ritm si deoadata, ca la un semnal venit de undeva, se reped si isi prind vanatul.
Cu siguranta, daca vreti sa petreceti o excursie mai aventuroasa, daca doriti sa vedeti viata animalelor salbatice si minunea oferita de privelistea unui lac care ascunde ani de viata in spate, cu siguranta Lacul Turkana o sa fie alegerea potrivita pentru o astfel de vacanta.
