Marea Piramida a lui Khufu, cunoscuta si ca Piramida lui Keops sau Marea Piramida de la Giza, este singura minune antica a lumii ce inca supravietuieste si astazi. Fiecare din laturile sale are 230 metri lungime, inaltimea piramidei este de 137 metri si a fost construita din 2 300 000 de blocuri de piatra, fiecare cu o greutate de peste 2 tone. In ciuda uneltelor relativ limitate ca precizie, Piramida lui Khufu este perfect orientata conform punctelor de pe compas. Cu o vechime de 4500 de ani, Marea Piramida a lui Khufu a fost pana in secolul 19, cea mai inalta structura.

Cea mai veche descriere a Piramidei lui Khufu o avem de la grecul Herodot din Halicanassus. Acesta a vizitat Egiptul in jurul anului 450 i.Hr. si a inclus o descriere a marii piramide in cartea sa de istorie, pe care atunci o scria. Lui Herodot, ghizii sai egipteni i-au spus ca a durat 20 de ani pentru ca cei 100 000 de sclavi sa construiasca piramida, iar pietrele fusesera ridicate si pozitionate de niste masinarii imense. Conform surselor lui Herodot, scopul constructiei era folosirea acesteia drept mormant al faraonului Khufu, pe care grecii il numeau Keops.

Totusi, majoritatea amanuntelor date de Herodot sunt false, cercetatorii ajungand la concluzia ca a fost nevoie de mult mai putin timp si mai putini oameni decat sugereaza Herodot pentru constructia Piramidei lui Khufu. De asemenea acestia cred ca cel mai probabil nu au fost folositi sclavi si nici masinarii complicate la ridicarea piramidei. Nu este surprinzator ca Herodot a facut greseli cand a scris despre Marea Piramida a lui Khufu, intrucat cand acesta a vizitat Egiptul, Piramida lui Khufu avea deja 2000 de ani vechime, iar mare parte din adevarul despre ea se pierduse in negura timpului.

Ideea ca structura a fost folosita drept mormant al faraonului se potriveste cu practicile egiptene. Timp de multe secole inainte si dupa construirea Marii Piramide a lui Khufu, egiptenii si-au inmormantat faraonii, pe care ii credeau zei, in morminte complicate. Unele din aceste morminte erau deasupra pamantului, cum sunt piramidele, iar altele erau sapate in stancile de sub munti. Toti faraonii si egiptenii de rang inalt si cu functie importanta au fost ingropati cu toate lucrurile despre care se credea ca vor avea nevoie in viata dupa moarte. Multi dintre acestia au fost ingropati cu adevarate comori. Chiar si in antichitate, hotii intrau in mormintele sacre si pradau tot ce gaseau, in ciuda temerilor ca exista blesteme. Acest lucru i-a facut pe arhitectii mormintelor sa adauge camere secrete si tuneluri, capcane si alte tertipuri menite a-i pacali si a-i tine la distanta pe hoti. Cu toate acestea insa, hotii nu s-a lasat pacaliti, si aproape toate mormintele faraonilor au fost pradate.

In 820 d.Hr. un arab pe nume Caliph Abdullah Al Manum, s-a hotarat sa caute comoara din Marea Piramida a lui Khufu. Acesta a adunat un grup de oameni si nereusind sa gaseasca usa secreta pentru a intra inauntru, au inceput sa sape in interiorul structurii. Dupa ceva timp, acestia au trecut prin diferite pasaje pana au ajuns la o camera lunga de 10 metri, larga de 5 metri si cu inaltimea de 6 metri, numita Camera Regelui. Cand au intrat in Camera Regelui, tot ce au gasit a fost un sarcofag imens din granit in mijlocul camerei si nimic altceva. Arabii, furiosi ca nu gasisera nicio comoara, au furat invelisul de calcar ce acoperea piramida si l-au folosit la alte constructii. Acestia au incercat sa ia chiar si pietrele folosite in constructia piramidei, insa dupa ce au luat cateva stane de piatra din varful piramidei, au renuntat dandu-si seama ca era o sarcina imposibila.

Intrebarea pe care si-o pun multi oameni este ce se intamplase cu comoara lui Khufu, daca in 820 nu mai era nimic in piramida, iar hotii de-atunci gasisera totul neatins si sigilat. Daca piramida fusese pradata in antichitate, pe unde au iesit hotii avand in vedere ca accesul in tuneluri si camere era blocat cand Al Manum intrase in piramida?

In 1638, un matematician englez, pe nume John Greaves, a vizitat piramida. Acesta a descoperit un put ingust, ascuns in perete, care conecta Marea Galerie cu pasajul descendent. Ambele capete ale putului erau sigilate si fundul sau era blocat de moloz. Unii arheologi sugereaza ca acest put fusese folosit ca iesire de catre oamenii care il ingropasera pe faraon, si de catre hoti sa intre inauntru. Totusi, avand in vedere marimea putului, pare imposibil sa fi incaput comoara si capacul sarcofagului prin acesta.

Unii oameni au sugerat ca Marea Piramida a lui Khufu nu a fost folosita drept mormant, ci ca observator astronomic. Autorul roman Proclus a spus ca piramida a fost folosita drept observator astronomic inca dinainte sa fie terminata constructia. Astronomul Richard Proctor a facut observatia ca pasajul descendent ar fi putut fi folosit pentru a observa miscarea anumitor stele. De asemenea a sugerat ca Marea Galerie, cand avea deschidere deasupra, inainte de a fi terminata constructia, ar fi putut fi folosita pentru realizarea unei harti a cerului.

De-a lungul anilor, au aparut multe teorii in legatura cu functia adevarata a piramidei, insa majoritatea arheologilor sunt de acord ca Marea Piramida a lui Khufu a fost intr-adevar folosita drept mormant al faraonului. Toate explorarile piramidei nu au adus la iveala alte camere sau pasaje decat cele care se stiu deja, si lumea se intreaba daca nu cumva comoara lui Khufu se afla inca ingropata inauntru sau sub aceasta minune arhitecturala de 4500 ani.

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ