Muflonul asiatic este o specie de mamifer copitat care traieste in regiunile din vestul Asiei, Afganistan, Iran, Turkmenistan, nordul Irakului, insulele din Marea Mediterana, dar mai ales in Insula Elba, Cipru, Sardinia si Corsica. Prefera zonele de podis deluros, cu pajisti intinse, dar si cele montane la altitudini de pana la 4000 m. Este considerata cea mai mica specie de oaie salbatica care se remarca prin forma spiralata a coarnelor sale (ce apar la mascul).
Coarnele sunt orientate in sus si spre exterior si apoi in jos si spre interior, astfel incat lungimea acestor forme curbate poate ajunge si la 60 cm. La baza coarnele sunt mai groase, apoi devin din ce in ce mai subtiri, marginile sunt prevazute cu riduri fine transversale, iar varful este ascutit. Femela are coarnele foarte mici, usor aplatizate si doar putin curbate, uneori de forma unui ciot, sau inexistente.
Muflonul asiatic realizeaza migratii pe distante semnificative in dorinta de a gasi zone mai umede cu vegetatie abundenta. In lunile de vara este intalnit frecvent in munti, mai aproape de cursurile de ape. Toamna coboara in zonele mai joase, unde hrana este din abundenta. In perioada de iarna, efectivele de mufloni sunt mai mari decat in restul anului, cuprind pana la 100-200 de exemplare.
Muflonul asiatic are lungimea corpului de 1,1-1,3 m, inaltimea la greaban de 84-92 cm si greutatea de 25-55 kg. In sezonul cald, de vara, blana este maronie-roscata sau galbuie-rosiatica pe partea dorsala si zonele laterale ale corpului, respectiv galbuie-deschisa pe partea ventrala si partea interioara a membrelor. Pe mijlocul spatelui apare o dunga intunecata, si o pata mai deschisa ce se aseamana cu o ,,sa”. La exemplarele tinere blana este gri-maronie. In lunile de iarna blana isi schimba coloritul, are nuantele mai deschise.
Coada este scurta, masoara 7-12 cm, este lata si are parul de culoare inchisa la exterior si mai deschisa la interior. Membrele anterioare si posterioare sunt lungi, subtiri si copitate. Capul este mare, botul alungit, cu varful alb, iar nasul negru si umed. Ochii sunt mari, au irisul de culoare inchisa, acuitatea vizuala este bine dezvoltata. Urechile sunt lungi si acoperite cu par, au marginile rotunjite si ii ofera posibilitatea sa capteze destul de bine sunetele din jur astfel incat sa isi dea seama din timp de un posibil pericol spre a reusi sa fuga.
In perioada de imperechere masculii devin agresivi intre ei, isi delimiteaza un teritoriu si formeaza haremuri din cel mult 15 femele, pe care le apara de intrusi. Luptele dintre masculii pentru dominatie si accesul la femele tin o perioada de aproximativ o luna, de obicei au loc toamna, timp in care ei se hranesc mai putin si astfel scad in greutate.
Au obiceiul sa se loveasca frontal, sa clatine din cap, sa scoata sunete ca niste sforaituri puternice, sa se impinga unul pe altul avand coarnele incrucisate, iar succesul unuia depinde de forta sa de a impinge si de a izbi. Femela naste 1-2 pui pe care ii ocroteste in cadrul grupului impreuna cu celelelalte femele si puii lor. Acestia reusesc din prima zi sa se ridica pe cele patru picioare si trebuie hraniti foarte des, la inceput alaptati apoi trecuti pe hrana vegetala ca a adultilor.
Hrana lor consta din ierburi, bulbi de plante, frunze si muguri de arbusti. In timpul zilei cand temperaturile sunt mari, au obiceiul sa stea la umbra copacilor sa se odihneasca, in rest isi cauta hrana preferata si se apropie de rauri pentru a bea apa. Prefera sa se deplaseze mai ales in locuri deschise unde in caz de pericol pot lovi cu cele doua coarne, de obicei evita zonele abrupte, stancoase. Cei mai mari dusmani ai lor sunt leoparzii si lupii. Puii sunt frecvent atacati de vulpi.
Muflonul asiatic este o specie in pericol de disparitie. Are denumirea stiintifica de Ovis orientalis, face parte din ordinul Artiodactyla, familia Bovidae. Speranta de viata la muflonul asiatic este de 12-15 ani, mascul traiesc intotdeauna mai putin decat femela.
Video – Muflonul asiatic (Ovis orientalis):
