Muștele fructelor, din familia Tephritidae, sunt cunoscute pentru daunele pe care le provoacă recoltelor de vișine, cireșe și coacăze. Printre cele mai frecvente specii dăunătoare se numără musca cireșelor (Rhagoletis cerasi), care, odată instalată în culturile noastre, produce daune considerabile, afectând calitatea fructelor și scăzând producția
Exista aproximativ 4 500 de specii de muste ale fructelor raspandite in toata lumea, pe o varietate de plante si culturi, precum si pe materii in descompunere. Acestea fac parte din ordinul Diptera si familia Tephritidae. Majoritatea au lungimea corpului de 1,5 cm si se caracterizeaza prin modele specifice pe aripi: benzi, pete de marimi diferite, semne in zig-zag si altele.
Femelele au un organ cu ajutorul caruia depun ouale numit ovipozitor, care are o forma ascutita si poate fi chiar mai lung decat restul corpului. Masculul obisnuieste sa atraga femela prin batai de aripi. Unele specii depun ouale individual, altele in grup, exact sub pielita fructelor. Larvele sunt erbivore, iar fluturii se hranesc cu seva plantelor, cu nectarul sau cu lichidul din materiile aflate in putrefactie. Multe dintre aceste specii sunt daunatoare recoltelor.
Musca sau viermele cireselor (Rhagoletis cerasi)
Una dintre aceste specii este musca sau viermele cireselor (Rhagoletis cerasi) care are o raspandire foarte larga, traieste in toate tarile din Europa Centrala, in tara noastra fiind intalnita in toate regiunile. Fluturele are corpul de culoare maronie-inchisa, doar capul si picioarele galbene-roscate. Pe suprafata aripilor prezinta patru dungi late, transversale, maronii-inchise, iar lungimea corpului este de 4-6 mm.
Cum atacă muștele fructelor culturile de vișine, cireșe și coacăze
Aceste insecte ierneaza sub forma de crisalide, in straturile de suprafata ale solului, chiar in jurul pomilor. Primavara apar adultii, de obicei cu putin timp inainte de coacerea visinelor si cireselor. Femelele isi depun ponta chiar dupa doua saptamani de la aparitie, cand fructele de visin si cires sunt coapte. Astfel fiecare femela depune un singur ou intr-un fruct, foarte rar cate doua. Oul este depus cu ajutorul ovipozitorului sub pielita fructului, mai aproape de codita acestuia.
Pe fruct, in locul unde femela a introdus oul se formeaza o pata de culoare inchisa. Numarul de oua depuse de o singura femela ajunge la aproximativ 100-150, iar incubatia lor dureaza 6-10 zile. Dupa eclozare apare larva care este de culoare alba, nu prezinta picioare, are corpul format din 13 segmente care se ingusteaza spre cap, iar in ultimul ei stadiu ajunge la lungimea de 5-6 mm.
Larva patrunde in fruct hranindu-se cu miezul lui, iar dezvoltarea ei dureaza o perioada de 12-20 zile. Fructele atacate de larve devin moi si au o culoare inchisa. Cand ajung la maturitate larvele parasesc fructele coapte, coboara pe sol si se transforma in crisalide. Astfel raman pana in primavara viitoare, cand apare o noua generatie.
Musca cireselor ataca fructele de cires si de visin, soiurile de coacaze tarzii si semitarzii, astfel fructele atacate devin moi, isi schimba culoarea, putrezesc si cad.
Efectele muștelor fructelor asupra economiei agricole locale
Muștele fructelor, în special musca cireșelor, provoacă pierderi majore culturilor din România și din alte țări europene. Prin afectarea vișinelor, cireșelor și coacăzelor, aceste insecte compromit întreaga recoltă, ducând la pierderi financiare semnificative pentru fermieri și grădinari. Fructele infestate devin nesigure pentru consum și își pierd rapid valoarea comercială, întrucât miezul acestora este distrus de larvele muștelor.
În plus, costurile asociate tratamentelor preventive și măsurilor de combatere cresc substanțial cheltuielile de întreținere a livezilor. Autoritățile agricole și fermierii sunt tot mai preocupați să găsească soluții de protecție durabilă și ecologică, în speranța de a limita impactul acestor dăunători și de a menține calitatea producției naționale de fructe.
