Fortul Amiel domină oraşul Newcastle, căruia îi serveşte ca muzeu de istorie şi cultură. Fortul este constituit din şapte clădiri renovate, construite în anul 1876, ca şi sedii ale bazei militare britanice. Pe atunci foloseau ca spital, zonă de tranzit şi depozit al comisariatului. Sistemul de apărare al fortului Amiel constă într-un zid din piatră, un şanţ săpat la baza peretelui de protecţie şi metereze.
Terenul pe suprafaţa căreia se află fortul Amiel a fost proclamat monument naţional în anul 1979 şi din acel moment au început ample lucrări de reconstituire a clădirilor. În 1990, s-a deschis oficial muzeul Fort Amiel, expunând numeroase colecţii reprezentative pentru istoria oraşului Newcastle. Ca punct de maxim interes, muzeul face referire la bătălia de la Battlefield Route, dar în acelaşi timp îndeplineşte şi un rol educaţional, prin reflectarea tuturor culturilor ce au contribuit la identitatea actuală a oraşului.
În centrul muzeului Fort Amiel se găsesc Birourile Garrison care expun colecţii despre cele două războaie ale burilor, dar şi despre cărţile minunate ale lui Rider Hagaard, (cărţi despre viaţa sud africană în secolul al XIX-lea). Este expus chiar şi celebru jilţ al scriitorului pe care l-ar fi folosit de-a lungul orelor de creaţie.
Clădirea The Guard House a muzeului Fort Amiel deţine colecţii care vorbesc despre istoria fortului, despre regimentele britanice care l-au construit şi despre militarii care l-au folosit. De mare interes este o expoziţie de mobilă, aflată cu mult timp în urmă în folosinţa comandantului, căpitanul Perrin.
Clădirea bucătăriei a fost restaurată conform modelului său iniţial, astfel că îi ajută pe vizitatori să îşi facă o imagine asupra felului în care regimentele de militari petreceau orele meselor în jurul anului 1880. Aici se pot admira colecţii de veselă şi ustensile de bucătărie de secol XIX. Clădirea cantinei oferă informaţii despre oraşul Newcastle şi diferitele culturi care i-au scris istoria. Sunt expuse numeroase colecţii de mărgele reprezentative pentru populaţia Zulu, realizate la finalul anilor 1880. De curând, muzeul Fort Amiel a fost prevăzut cu o colibă africană tipică populaţiei Zulu, având interiorul complet decorat în stilul tradiţional.
Pe un teren apropiat a fost reamenajat până şi magazinul cu îmbrăcăminte şi accesorii pentru militari.
Despre fortul Amiel se spune că ar fi bântuit de fantome. Încă de la înălţarea acestui avanpost militar, în 1876, numeroşi soldaţi şi-au pierdut viaţa şi au fost îngropaţi în împrejurimile fortului, în cimitirul aflat la câţiva zeci de metri distanţă. Până acum, a fost menţionată fantoma unui soldat bântuind clădirea bucătăriei. Apariţiile au fost în număr de două. Prima oară, soldatul îmbrăcat într-o haină militară de culoare roşie ar fi pălmuit peste faţă un biet grădinar înspăimântat. A doua oară s-ar fi luat de un muncitor, ridicându-l de guler şi azvârlindu-l apoi la pământ pe motiv că nu primise ordin să îşi facă apariţia. Se spune că ar fi fost zărită fantoma unui alt soldat în magazinul militar al muzeului Fort Amiel.
Nici locuitorii din împrejurimile acestui sit nu prea şi-au găsit liniştea. Mai multe familii care locuiau în apropierea muzeului, adică chiar lângă parc, au decis să se mute din zonă din cauza unor fenomene înfricoşătoare. La fiecare miez de noapte, începeau să se audă zgomote infernale, copite de cai lovind pământul in galop, ordine milităreşti răstite, armăsari nechezând.
Alţi locuitori ai oraşului Newcastle se plâng că descoperă prin curţile lor personale tot soiul de articole militare, rămăşite de uniforme, potcoave de cai, etc.
La origine, fortul Amiel a fost construit la 1876 de către maiorul Charles Frederick Amiel împreună cu 200 de muncitori voluntari, în întâmpinarea războiului dintre britanici şi populaţia Zulu. El a fost ridicat pe o colină cu vedere spre râul Ncandu şi muntele Drakensberg, iar clădirile erau dispuse sub forma unui vagon. În 1882, fortul Amiel a fost părăsit de trupele britanice şi a căzut pradă deteriorării. Dar ulterior, armatele britanice s-au întors in zonă, pe timpul războaielor cu burii. Regimentele s-au aşezat iarăşi pe aceeaşi colină şi au repus în funcţiune clădirile militare. Pe timpul primului război cu burii, fortul Amiel a fost utilizat de garnizoana regelui.
Perioada de maximă înflorire a acestui obiectiv turistic rămâne cea actuală. La 1979, când situl a fost declarat monument naţional, pe acest loc se aflau doar câteva rămăşite din construcţiile iniţiale. Din fericire, planurile după care fusese întreg fortul înălţat s-au descoperit într-un muzeu londonez. Pe de altă parte, lucrările de dezgropare a ruinelor au dus şi ele la posibilitatea de a reclădi fortul Amiel după înfăţişarea lui originală. Mare parte a construcţiilor au fost realizate chiar pe fundaţia fortului.
Muzeul Fort Amiel este deschis vizitelor zilnic, cu excepţia week-end-ului, între orele 08.00 şi 16.00. Turiştii sunt aşteptaţi cu braţele deschise, mai ales că intrarea nu costă absolut nimic.
A fost chiar amenajată o zona pentru picnicuri şi grătare în vecinătatea muzeului. Este vorba despre patru cuptoare pentru grătarul african (braai) şi cinci mese prevăzute cu umbrele de soare. Turiştii sunt încurajaţi să vină în număr mare, zona pentru picnic fiind destinată evenimentelor de ordin privat, dar cu excepţia nunţilor. La nevoie, se pot adăuga încă patru mese şi 60 de locuri pentru vizitatori.
