Muzeul în aer liber Kliptown: Obiective turistice Africa de Sud – Soweto

Este vorba despre un obiectiv turistic de maximă importanţã pentru sud africani, pentru că spune povestea unuia dintre cele mai importante momente din lupta pentru libertatea tuturor grupurilor etnice ce alcătuiesc împreună poporul Africii de Sud.

De muzeul în aer liber Kliptown se leagă Carta Libertãţii şi numele lui Walter Sisulu, unul dintre cei mai mari combatanţi ai regimului politic de segregare rasialã, apartheid.

În iunie 1955, în suburbia Kliptown a oraşului Soweto s-au adunat peste 3000 de oameni, purtaţi cu toţii de dorinţa de a trăi în libertate şi egalitate socialã. În acei ani, politica de apartheid prevedea discriminarea populaţiei africane de culoare, în sensul că aceşti oameni erau supuşi populaţiei albe din Africa de Sud, ca forţă de muncã. Populaţia de culoare fusese practic alungată din marile oraşe şi constrânsă să trăiască doar în anumite zone extrem de sãrace, stabilite de autoritãţile ţării. Pe acest fond de injustiţie, membrii Congresului Naţional African au căutat tot felul de modalităţi de a lupta pentru libertate şi dreptul la exprimare a populaţiei de culoare.

Iniţial, acest congres a reuşit să opună o rezistenţă pasivă autorităţilor, cu ajutorul elitei intelectuale a populaţiei de culoare. De-a lungul primăverii anului 1955, mii de voluntari fuseseră trimişi pe tot întinsul Africii de Sud, pentru a afla care sunt principalele dorinţe şi nevoi ale populaţiei de culoare, oprimate. Cei mai mulţi dintre aceştia îşi doreau sã primeascã pãmânt cu ajutorul cãruia sã-şi poatã câştiga existenţa, sã aibã salarii decente, sã nu mai lucreze precum sclavii pentru populaţia albã, sã aibã acces la educaţie, indiferent de culoarea pielii sau naţionalitatea lor.

În baza tuturor acestor doleanţe, în 1955, profesorul Z.K. Matthews a propus ca membrii aripii tinere a Congresului Naţional African sã se întruneascã în cadrul unei convenţii naţionale pentru a adopta un document extrem de preţios – o cartã a libertãţii africane.

Mii de oameni de culoare, din toate colţurile Africii de Sud, au rãspuns chemãrii profesorului şi s-au întâlnit la 25 iunie 1955 în centrul suburbiei Kliptown. Locul a fost special ales pentru cã reprezenta o zonã tampon între ghetourile populaţiei de culoare din Soweto şi oraşul Johannesburg, locuit integral de africani caucazieni.

Cei prezenţi s-au organizat foarte repede într-un adevãrat parlament al poporului, numit Congresul poporului şi au decis adoptarea documentului care avea sã devinã ulterior piatra de temelie a actualei constituţii a Africii de Sud – Carta Africanã a Libertãţii.

Documentul a fost adoptat de Congresul Naţional African, Congresul Sud African Indian, Congresul Sud African al Democraţilor şi Congresul Oamenilor de Culoare.
Carta Libertãţii a devenit primul act oficial al tuturor celor care se opuneau regimului apartheid. Conţinutul Cartei Africanã a Libertãţii a fost sintetizat de liderii Congresului Naţional African – Z. K. Matthews, Lionel Bernstein şi Alan Lipman – iar textul a fost scris de mânã de cãtre Beata Lipman.

În mod oficial, Carta Africanã a Libertãţii a fost adoptatã în a doua zi de întâlniri stradale, pe 26 iunie 1955. Documentul a fost citit cu glas tare tuturor celor prezenţi în piaţa din Kliptown. Fiecare dintre prevederi a fost întâmpinatã de mulţime cu strigãte de bucurie.

Autoritãţile nu au rãmas pasive în faţa unor asemenea frãmântãri. Imediat, în Kliptown şi-au fãcut apariţia poliţiştii care s-au folosit de forţa armelor pentru a dispersa oamenii adunaţi la congres. Printre aceştia se afla şi Nelson Mandela, care, pentru a scãpa de furia poliţiei, s-a deghizat în vânzãtor.

Deşi lumea a fost alungatã de la Kliptown, documentul adoptat – Carta Libertãţii – a devenit programul platformã al Congresului Naţional African şi a continuat sã reprezinte principalul document prin care oamenii se opuneau regimului apartheid. Caracterul ei este cu atât mai important cu cât vorbeşte despre drepturile omului, libertate socialã, dreptul la muncã, dreptul la demnitate, dreptul de a deţine pãmânt.

În anii urmãtori, autoritãţile au acuzat Congresul Naţional African de trãdare şi i-au arestat pe liderii sãi. Totuşi, Carta Libertãţii a continuat sã circule ca program politic şi act prin care se exprima clar şi categoric vocea poporului. Pânã în 1980, acest document a reuşit sã inspire la luptã împotriva apartheidului un nou val de militanţi pentru libertate, democraţie şi drepturile omului.

Când, în 1994, Nelson Mandela a devenit primul preşedinte ales prin vot universal al Africii de Sud, a fost necesarã adoptarea unei noi constituţii a Africii de Sud. Aceasta a preluat majoritatea textelor Cartei Libertãţii, în special pasajele care fãceau referire la egalitate între rase, drept la muncã şi educaţie, dreptul de exprimare în limba propriului grup etnic.

Pânã în 1994, suburbia Kliptown a fost lãsatã sã se degradeze. Totuşi, dupã acest an, datoritã evenimentului istoric marcat pe suprafaţa ei, Kliptown a devenit zonã de interes naţional. Astfel cã a fost iniţiat un proiect, numit proiectul de dezvoltare şi regenerare Kliptown, în cadrul cãruia s-au depus eforturi pentru transformarea acestei suburbii într-un obiectiv turistic important şi chiar un centru de afaceri.

Cel mai important element al acestui proiect îl reprezintã muzeul în aer liber Kliptown, aflat în perimetrul pieţei numite Walter Sisulu. Este încadrat la categoria de muzeu istoric al oraşului Soweto şi expoziţiile sale au loc în aer liber. Muzeul Kliptown se constituie din magazine de suvenire cu specific istoric, galerii de artã şi un hotel. Colecţiile constau în expoziţii foto, artistice sau evenimente muzicale ce onoreazã evenimentele de la 25 iunie 1955. Artefactele au fost donate muzeului în aer liber Kliptown de cãtre cei care au participat fizic la adoptarea Cartei Africane a Libertãţii. Cântecele care se ascultã sunt cântecele intonate în ziua adoptãrii Cartei, iar personajele cheie care au organizat Parlamentul Poporul sunt şi ei „prezenţi” sub forma unor sculpturi, picturi sau statui care îi înfãţişeazã în ipostaze eroice.

Restul expoziţiilor sunt formate din documente originale din jurul datei de 25 iunie 1955, mici tãieturi din ziare care reflectã modul în care presa a tratat acest subiect, fotografii şi testimoniale ale celor care au luat parte la adoptarea Cartei.

Toate acestea contribuie la redarea fidelã a momentului istoric din 25 iunie 1955. Turiştii din întreaga lume vin sã viziteze acest muzeu în aer liber, nu doar pentru a vedea cu ochii lor exponatele, ci pentru a intra în atmosfera de celebrare a libertãţii şi democraţiei şi a ajunge sã aprecieze modul în care sud africanii s-au luptat pentru idealul lor de egalitate rasialã.

Muzeul în aer liber Kliptown este deschis de luni pânã vineri între orele 10.00 şi 17.00, iar intrarea este gratuitã.