Orasul Carcassonne face parte dintre cele mai bine pastrate fortificatii medievale din lume si totodata una dintre cele mai mari din Europa. Fiind foarte diferit de un oras modern, orasul Carcassonne este foarte vizitat de numerosi turisti, datorita farmecului sau ce te face sa te simti de parca ai fi calatorit in timp, in Evul Mediu francez. Definit de o istorie singulara, amprenta provensala intiparita in pamanturile sale si de o acuratete nemaivazuta in ceea ce priveste pastrarea sa, orasul Carcassonne este o adevarata comoara pentru Franta, fiind un „must-see in a lifetime” pentru fiecare persoana.
Orasul Carcassonne este situat in sudul Frantei, in regiunea Languedoc-Roussilon, de la poalele Pirineilor, pe malurile raului Aude care il imparte in Cite de Carcassonne si Ville Basse. Cite de Carcassonne reprezinta fortareata medievala si basilica gotica, un castel fortificat impreuna cu toate strazile, fantanile, aleile si zidurile medievale. Ville Base contine cartierul Saint-Louis Bastide, remarcabil prin piata, biserici si case negustoresti, datand din secolele XVII-XVIII si aflate intr-o stare exceptionala. Regiunea este faimoasa pentru productia de vinuri, care depaseste o treime din totalul produs in Franta.
Se spune ca numele orasului provine de la Carcas – numele unei doamne care locuia in cetate si care a salvat orasul de catre francezi sau sarazini (exista mai multe variante ale acestor povesti) si a anuntat victoria prin sunete de clopot – „Carcas sona”. Orasul Carcassonne a fost fondat de catre romani, in secolul II d.Hr., ca avanpost ostasesc pe ruta Mediterana – Canalul Midi si Atlantic – pana in valea Garonne. Ramasitele din aceasta perioada inca pot fi admirate. Datorita acestei pozitii strategice, a fost un centru important pentru dezvoltarea zonei dimprejur, insa, totodata, a fost si des atacat si a avut multi conducatori.
Ispravele medievale au inceput sa devina istorie din timpul vizigotilor, care s-au stabilit aici in secolul V d.Hr. Apoi, in anul 508, francii in frunte cu Clovis au atacat cetatea fara succes, iar in anul 725, sarazinii instalati in Barcelona au reusit sa cucereasca cetatea printr-un jaf – prima cadere in istorie a orasului Carcassonne (sarazinii fiind reprezentati de invadatorii musulmani din vestul Europei). Aceasta cucerire nu a durat insa prea mult, dupa doar 35 de ani francii, de asta data in frunte cu Pepin cel Scurt, cucerind intreg sudul Frantei si izgonind poporul musulman din regiune.
Amplasamentul oportun si-a spus din nou cuvantul, orasul Carcassonne devenind principalul obiectiv politic si militar din zona. Primul conte al cetatii a fost principele Bello, dinastia sa dainuind mai bine de trei secole in Septimania– regiune din vestul provinciei romane Gallia – si Catalonia.
Urmatorul conducator al orasului Carcassone a vicontele de Albi si Nimes, Raimond Bernard Trecavel, care fiind avid de bogatie s-a casatorit cu sora ultimului conte de Carcassonne in 1067, devenind astel posesorul cetatii. In continuare, nobilii de Trencavel au fost aliati pe rand, in functie de interese, cu contii de Barcelona si cu cei de Toulouse si au construit Chateau Comtal si Basilica Saint-Nazaire. Papa Urban al II-lea a binecuvantat, in 1096, piatra de fundatie pentru o noua catedrala aici, deoarece acest salas devenise un bastion catolic impotriva catarilor (secta crestina cu influente gnostice si maniheiste), din ce in ce mai abundenti in Provence.
Astfel Carcassonne a mai scris un capitol in istorie, un capitol sangeros, si anume represiunea catolica finalizata prin exterminarea catarilor, capitol sangeros. In timpul Cruciadei Albigenziene, orasul Carcassonne a devenit fortareata catarilor occitani. Cronicile consemneaza cucerirea Carcassonne-ului de catre Simon de Montfort, care precedent a cucerit orasul Beziers si a macelarit toti locuitorii – catari sau nu – ai acestuia. Simon de Montfort l-a capturat pe Raimond-Roger de Trencavel – seniorul cetatii Carcassonne la acel moment – lasandu-l sa moara de foame in temnita si a facut din Carcassone o cetate de frontiera intre regatul aragonez si cel francez.
In anul 1247, orasul Carcassonne a devenit posesie franceza, Louis al IX-lea dand startul unei noi constructii – devenita o fortareata impenetrabila – mai ales in urma asediului esuat al Printului Negru (urmasul la tron al Angliei), in timpul Razboiului de o Suta de Ani. Tot in secolul XIII, unul dintre turnurile de aparare a adapostit Inchizitia Catolica si, de asemenea, camerele de tortura ale acesteia. Astazi acesta poate fi vizitat ca muzeu
Incepand cu 1659, importanta militara si strategica a cetatii a scazut, garnizoana a fost retrasa, iar fortificatiile au fost abandonate. Orasul a devenit centru manufacturier de mare importanta si a inceput sa se dezvolte uluitor din punct de vedere economic.
In timpul lui Napoleon, orasul a fost pe punctul de a fi demolat, insa datorita primarului si scriitorului Prosper Merimee, orasul a fost declarat monument istoric si, drept urmare, salvat. Planul orasului este concentric, cu doua mari ziduri exterioare si nu mai putin de 53 de turnuri de aparare. Orasul Carcassonne a fost renovat ulterior, incepand cu 1853, de catre arhitectul Eugene Viollet le Duc. Primele imbunatatiri au fost aduse zidurilor de sud si de vest, iar cele mai importante consolidari au fost facute asupra meterezelor.
Cu toate acestea, restauratiile lui Viollet de Duc au fost criticate din cauza reconstruirii acoperisurilor din ardezie, in forma conica, pe cand planul initial presupunea acoperisuri terasate, din tigla. Desi nu intru totul autentica, Viollet de Duc a facut o treaba foarte buna, Carcassonne facand parte din anul 1997 din patrimoniul UNESCO.
Carcassonne este preferabil de vizitat toamna si primavara, iar o atractie locala de care merita sa profitati sunt luptele cavaleresti in stil medieval, la al caror acces pretul este de 10 euro.
