Majoritatea speciilor de paianjeni-doica seamana cu acele artropode care vaneaza noaptea si se numesc paianjeni-lup. Comparativ cu acestia din urma care fac parte din familia Lycosidae, paianjenii-doica fac parte din familia Pisauridae.
Pana in prezent sunt cunoscute o varietate de 550 de specii de painajeni-doica care traiesc in toata lumea, in diverse habitate, pe sol, pe plantele acvatice, pe suprafata mlastinilor si a apelor statatoare.
Aceste specii au carapacea ovala si pot atinge lungimea de 1-2,6 cm.
Femelele au sub corp o serie de chelicere care le ajuta la tinerea oualor in saculeti in perioada de reproducere. Dupa o anumita perioada de incubare, cand se apropie momentul eclozarii femelele depun ouale in plase-cresa pe pamant sau pe plante.
Plasele cu oua dar si micii paianjeni care apar dupa eclozare sunt paziti de femela pana in momentul in care ajung in acel stadiu de dezvoltare caracteristic celei de-a doua naparliri. De atunci painjenii tineri parasesc panza si se imprastie pe vegetatia din jur.
Acesti paianjeni se remaca prin modul lor interesant de vanatoare. Nu au obiceiul ca alte specii sa isi foloseasca panza in prinderea prazii (decat foarte rar), de regula alearga dupa insecte si le prind pe sol sau frunzele plantelor, unde se gasesc in momentul respectiv.
Specia Pisaura Mirabilis traieste in Europa, pe pamant, in diferite locuri, paduri, campii, pajisti, mlastini, turbarii, garduri vii si este foarte comuna comparativ cu alte tipuri de paianjeni din familia Pisauridae. De asemenea apare in Insulele Madeira, Canare, in China si Africa de Nord, la altitudini de pana la 1500 m.
Paianjenul Pisaura Mirabilis are corpul destul de mare, intotdeauna acoperit de o carapace ovala cu partea din spate ingusta si conica, de culoare maronie si cu semne longitudinale luminoase. Prosoma sau partea din fata a corpului este maronie-roscata sau maronie-deschisa, iar la unele exemplare poate sa fie gri sau neagra.
Intre cele doua sexe apare un dimorfism sexual pus in evidenta de marimea corpului si de intensitatea nuantelor de culori. Masculul are lungimea corpului de 1-1,3 cm iar femela este putin mai mare decat acesta, poate ajunge la marimea de 1,2-1,5 cm. De asemenea masculul se remarca prin coloritul mai intens decat al femelei si prin nuantele mai contrastante. Ambele exemplare au picioarele inguste si lungi, din care al patrulea le intrece pe toate.
Perioada de reproducerea la aceasta specie este in anotimpurile de primavara si vara. Masculul are un comportament interesant fata de femela in perioada de curtare. Prinde o insecta pentru ea, o infasoara in panza iar daca femela accepta cadoul o devoreaza, iar daca nu ii convine ceva, se indeparteaza. Astfel se explica de ce acesti paianjeni masculi trebuie sa faca mai multe cadouri femelelor, numarul lor insa nu se cunoaste de catre specialisti.
Dupa imperechere femela depune ouale intr-un clopot sub abdomen si il poarta pana la eclozarea acestora. Apoi este construita o retea deasa din ierburi si panza unde vor sta micii paianjeni imediat dupa eclozare pana cresc putin si sunt destul de bine dezvoltati sa devina independenti.
Paianjenul Pisaura Mirabilis isi construieste panza pe ierburi, plante medicinale si plante erbacee. Vaneaza noaptea (din primavara si pana toamna tarziu), uneori este activ si iarna in zilele mai calde. Se hraneste cu paraziti, viespi, tantari, insecte, greieri si lacuste.
La randul sau devine hrana pentru numerosi pradatori din mediul in care traieste: soparle, broaste de copac, lilieci, pasari cantatoare, broaste de apa si paianjeni-crabi. Unele exemplare – nimfele si femelele – manifesta un comportament de agresivitate, canibal, isi mananca puii in perioada de reproducere sau se mananca intre ei ca adulti.
Video – Paianjenul Pisaura Mirabilis:
