La poalele Muntilor Altai traieste o pasare vioaie numita cap-intortura care face parte din familia ciocanitorilor – Picidae. Este raspandita in regiunile impadurite, de campie si stepa, din Asia, Europa si nordul Africii.
Numele ei vine de la capacitatea de a-si contorsiona si rasuci la fel ca un sarpe gatul extraordinar de mobil, aceasta fiind o forma de aparare impotriva pradatorilor, a pasarilor rapitoare. Are corpul mic, cu lungimea de 16-20 cm, greutatea de minim 10 g si anvergura aripilor de 25-30 cm.
Penajul pe partea dorsala este gri-maroniu cu numeroase dungi negre, iar pe partea ventrala ocru, galben-inchis, alb sau rosiatic. Coada si aripile au o culoare roscata cu linii negre.
Pasarea cap-intortura este migratoare, se ridica uneori la altitudini de 2500 m, zboara ondulat si se hraneste cu furnici, omizi, larve si pupe de furnici pe care le prinde direct din musuroi cu ciocul tare si limba lipicioasa. Are ochii mici ca doua margelute maronii si picioarele scurte dar robuste prevazute cu gheare tari, ascutite adaptate sa se tina cu usurinta de scoarta copacilor in pozitie verticala la fel ca o ciocanitoare.
Aceste pasari isi fac cuiburile in scorburile abandonate de ciocanitori, in perioada de imperechere masculii canta incontinuu pentru a face curte femelelor. Cantecul de nunta se aude de la sfarsitul lunii aprilie pana la inceputul lunii mai.
Uneori cuibul este facut sub streasina caselor, sau in cuiburile altor pasari de pe crengile salciilor, plopilor, ciresilor sau mestecinilor. Perioada clocitului incepe la sfarsitul lunii mai cand femela depune un numar de oua ce variaza intre 5-14, dar cel mai adesea este de 7-10. Ouale sunt albe, ovale, clocite de femela, iar dupa eclozarea lor apar puii care la inceput au ochii inchisi, corpul golas si sunt hraniti cu pupe de furnici de ambii parinti.
Dupa o saptamana ei deschid ochii, iar dupa inca doua saptamani reusesc sa zboare. Acestor pasari nu le pasa de curatenia din cuib, astfel in cateva saptamani acesta devine o scorbura plina de gunoi in adevaratul sens al cuvantului.
Pasarea cap-intortura nu este o specie in pericol de disparitie, face parte din ordinul Piciformes. Are denumirea stiintifica Jynx torquilla.
Video – Pasarea cap-intortura (Jynx torquilla):
