Familia Formicariidae cuprinde aproximativ 236 de specii de pasari de furnici – numite astfel datorita faptului ca au obiceiul sa urmareasca sirurile de furnici, insa le mananca foarte rar. Hrana lor consta din alte insecte si vietuitoare mici pe care furnicile le starnesc.
Răspândite în principal în regiunile tropicale din America Centrală și de Sud, aceste păsări au un comportament fascinant și sunt adesea observate în apropierea coloniilor de furnici.
Unele specii obisnuiesc sa stea pe ramurile copacilor si sa urmareasca de acolo sirurile de furnici, iar cand observa prada se napustesc brusc asupra ei si o prind cu ciocul. Alte specii in schimb merg incet pe sol in apropierea furnicilor si asteapta sa apara insectele preferate.
Toate aceste specii populeaza regiunile joase sau montane, cu arbusti, savane sau paduri tropicale din America Centrala si de Sud si se deosebesc intre ele prin marimea corpului si coloritul penajului.
Thamnophilus Doliatus
Este o pasare migratoare care traieste in regiunile cu arboret si paduri de foioase din America Centrala si de Sud, in special in Mexic si Argentina. Un exemplar adult poate avea lungimea de aproximativ 16 cm si greutatea de 25-30 g. Penajul la mascul este negru cu dungulite albe pe partea dorsala si alb cu dungulite negre pe partea ventrala.
Pe cap prezinta o creasta lata din pene de culoare neagra, pe care uneori o tine zburlita. Ciocul si picioarele sunt gri-albastrui, iar irisul ochilor este galben. Femela are penajul foarte diferit ca si colorit fata de cel al masculului.
Partea superioara a corpului este ruginie-maronie, iar cea inferioara este intotdeauna mai deschisa, crem cu nuante galbui. La femela ciocul si picioarele sunt uneori maronii. Ambele pasari – masculul si femela – au penajul asemanator pe partile laterale ale capului, cu striatii albe si negre.
Aceste pasari canta foarte mult si traiesc mereu in perechi, isi petrec majoritatea timpului in cautare de insecte si larve de insecte, pe care le gasesc pe sub frunze. Uneori hrana lor este completata cu seminte si fructe.
In perioada de imperechere pasarile isi construiesc cuiburi in tufisuri bine alese. Femela depune de obicei doua oua, care sunt clocite de ambii parteneri, schimbandu-se intre ei. Dupa eclozare puii sunt hraniti de parinti cu larve de insecte pana cand acestia reusesc sa zboare si devin independenti.
Grallaria Varia
Populeaza regiunile tropicale si subtropicale cu paduri montane din Argentina, Guyana, Paraguay, Guyana Franceza, Brazilia, Venezuela, Peru si Suriname. Se remarca prin coada foarte scurta, picioarele lungi, de culoare gri si ciocul gros, puternic si ascutit. Are corpul lung de pana la 20 cm si greutatea in jur de 30 g.
Penajul este gri-maroniu pe partea dorsala si mai deschis pe partea ventrala, cu dungulite mici de culoare alba. In zona de sub cioc are o pata mare, de culoare alba. Pe cap penajul este ruginiu-maroniu, iar irisul ochilor este negru.
Sunt pasari monogame, formeaza perechi pe viata si isi petrec timpul mereu rascolind frunzele de pe sol in cautarea ramelor, gandaceilor si insectelor. Isi construiesc cuiburi in forma de cupa, in care femelele depun doua sau mai rar cate trei oua, pe care le clocesc impreuna cu partenerii lor. Cantecul lor este simplu, se aseamana cu un fluierat.
In ultimii ani numarul de exemplare a diferitelor specii de pasari de furnici a scazut foarte mult, de aceea situatia lor este ingrijoratoare.
Rolul păsărilor din familia Formicariidae în ecosistem
Păsările de furnici joacă un rol esențial în ecosistemele tropicale prin controlul populației de insecte și contribuția la echilibrul natural. Hrănindu-se cu nevertebrate și insecte stârnite de coloniile de furnici, aceste păsări contribuie la reducerea populației de insecte dăunătoare și la sănătatea vegetației.
În plus, ele reprezintă și o sursă de hrană pentru prădătorii locali, fiind o parte integrantă a lanțului trofic din pădurile tropicale. Acest rol le face importante pentru biodiversitatea regiunilor pe care le populează, iar reducerea numărului de exemplare ar putea dezechilibra structura acestor ecosisteme delicate.
Video – Thamnophilus Doliatus: