Pestele-perla (Carapus acus) este un peste de culoare alba-argintie care traieste in Marea Mediterana, dar si in Oceanul Atlantic de Est, Pacific si Indian. Multe exemplare au fost vazute in apele din apropierea Insulelor Canare. Inoata pana la adancimi de 2000 m si prefera zonele cu recife de corali.
Acest pește subțire și transparent este cunoscut pentru comportamentul său neobișnuit, preferând să își petreacă timpul în interiorul castraveților de mare, unde găsește protecție și hrană.
Caracteristicile fizice ale peștelui-perlă
Are corpul subtire si fara solzi, poate ajunge la lungimea de 20 cm. Mai rar au fost vazute si exemplare care aveau 30 cm lungime. Greutatea acestor pesti nu este cunoscuta. Interesant este faptul ca acest peste isi petrece timpul in interiorul castravetilor de mare.
Este atras atat de forma, cat si de substantele secretate de gazda si astfel peste-perla intra in anusul animalului cu coada inainte si se instaleaza in cavitatea corpului acestuia. Are capul mic, ochii mari, gura larga, prevazuta cu numerosi dinti mici si ascutiti, iar forma corpului este asemanatoare cu a sarpelui.
Pestele este transparent, se pot vedea clar organele interne si coloana vertebrala. Pe suprafata corpului are numeroase pete mici de culoare neagra. Nu prezinta aripioare ventrale, iar cele pectorale sunt mari, alungite si inguste. Inotatoarea codala nu se distinge foarte clar, iar cea dorsala si anala au forme alungite si se unesc intr-un varf ascutit.
Dieta și strategia de hrănire
Uneori noaptea iese si se hraneste cu alte vietuitoare mici, cu diferite nevertebrate. De cele mai multe ori se hraneste in mod parazit, cu organele interne ale gazdei. In perioada de reproducere femela depune oua mici, cu lungimi de 1 mm.
Pestele-perla face parte din ordinul Ophidiiformes si familia Carapidae (care cuprinde sapte genuri si 31 de specii). Nu este o specie pe cale de disparitie.
Rolul ecologic al peștelui-perlă în adâncurile marine
Peștele-perlă joacă un rol ecologic important în habitatele marine adânci. Fiind atât prădător, cât și parazit, acesta contribuie la reglarea populațiilor de nevertebrate mici, precum crustaceele și moluștele. De asemenea, prin relația sa cu castraveții de mare, peștele-perlă influențează sănătatea acestor animale și poate afecta indirect compoziția ecosistemului.
Cercetările arată că atunci când densitatea peștelui-perlă este mare, populațiile de castraveți de mare pot suferi declinuri semnificative, afectând astfel lanțul trofic din adâncuri. Totuși, prezența peștelui-perlă indică un ecosistem divers și sănătos, unde prădătorii și paraziții coexistă într-un echilibru delicat.
Video – Pestele-perla (Carapus acus):
