Regula celor cinci ore, dacă este aplicată cu consecvenţă, ne poate transforma în mod semnificativ viaţa, în sensul că putem să devenim mai eficienţi, mai performanţi, putem să ne atingem obiectivele, să realizăm ceea ce ne dorim, să fim ceea ce vrem să fim.

Succesul personal, reuşita profesională sunt aspecte care ne interesează pe fiecare dintre noi, numai că, în realitatea imediată, se poate constata adeseori că folosirea excesivă şi neasumată a unor astfel de termeni s-a transformat doar într-o exprimare redundantă, fără acoperire în fapte, totul rămânând mai mult la nivel teoretic, în timp ce, în practică, astfel de lucruri sunt tot mai greu de atins.

Astăzi, trăim într-o lume a rutinei cotidiene, zilele trec egale unele cu altele, facem aceleaşi activităţi, în mod stereotip, mulţi simt că nu progresează intelectual, nici pe alte planuri, alţii reuşesc, deşi toţi avem la dispoziţie aceleaşi 24 de ore într-o zi. Ceea ce facem cu aceste ore variază în funcţie de obiceiuri, educaţie, cultură, valori, preocupări, preferinţe personale.

“Anatomia” unei zile şi regula celor cinci ore

Regula celor cinci ore
Regula celor cinci ore

Aşadar, din cele 24 de ore dintr-o zi, o persoană doarme, în medie, opt ore (olandezii, francezii, neo-zeenlandezii dorm cel mai mult, singaporezii şi japonezii, cel mai puţin), mai scădem încă opt ore cât lucrează majoritatea oamenilor, rămânând deci opt – nouă ore timp liber, dedicat, în general, mersului la cumpărături, treburilor casnice, relaxării etc.

Statisticile făcute la nivel mondial, în funcţie de diverse criterii, arată că există diferenţe importante între ţări în privinţa gestionării timpului liber – de exemplu, grecii, italienii, spaniolii, francezii consumă cel mai mult timp, faţă de ceilalţi europeni, stând la masă (acasă, la restaurant), iar femeile, în întreaga lume, fac de două până la zece ori mai multă muncă de îngrijire neremunerată decât bărbaţii, ceea ce are un impact evident asupra numărului de ore libere.

În orice condiţii, fiecare dispune totuşi de câteva ore pe zi pentru care poate decide ce să facă. Tot statisticile spun că cei mai mulţi îşi consumă acest timp vorbind la telefon sau uitându-se la TV, ceea ce nu este de condamnat, este vorba doar de stabilirea unor priorităţi.

Regula celor cinci ore înseamnă a dedica o oră pe zi, adică cinci ore pe săptămână, învăţării unor lucruri noi, experimentării, reflecţiei, antrenării minţii. Este “secretul” tuturor celor care au trăit sau trăiesc “poveşti de succes”, indiferent de profesie, indiferent dacă este vorba de oameni celebri sau de anonimi, dar care au reuşit în planurile lor de viaţă. Este o “investiţie” pe termen lung, cea mai bună “investiţie” pe care o poate face oricare dintre noi.

“Cine nu învaţă în fiecare zi va regresa în fiecare zi”…

Cel căruia i se datorează popularitatea acestei metode de dezvoltare personală – “regula celor cinci ore” – pe care o folosesc constant, în diverse versiuni, personalităţi precum Elon Musk, Oprah Winfrey etc., este antreprenorul Michael Simmons, co-fondator al Empact, companie cu contribuţii majore la construirea unui sistem antreprenorial global, autor de bestseller-uri şi colaborator al unor publicaţii de renume – Forbes, Time, Bussines Insider etc.

Regula celor cinci ore, pe care Michael Simmons o prezintă în cărţile sale, este veche de când lumea, dar el este cel care a adus-o în atenţia publicului larg şi pe care o exersează în fiecare zi, ideile lui bazându-se şi pe propria experienţă de viaţă.

Benjamin Franklin, unul dintre fondatorii Statelor Unite ale Americii, om de ştiinţă, inventator, filosof, diplomat, om politic, consemna, în scrierile sale, că petrecea cel puţin o oră în fiecare zi pentru a învăţa ceva nou. Confucius, unul dintre filosofii antichităţii, care au influenţat major gândirea asiatică vreme de secole, spunea că “Cine nu învaţă in fiecare zi, va regresa în fiecare zi”.

Michael Simmons mărturiseşte, la rândul său, că încă din adolescenţă, fără să fi ştiut ce înseamnă sau fără să fi auzit, la vremea aceea, de “meditaţie”, intuitiv îşi rezerva timp, în fiecare seară, pentru a se gândi la lume şi la viaţă şi că, de atunci, nu a încetat să facă acest lucru. În momentele de frustrare şi de eşec, obişnuia să caute un film bun sau să citească o carte, pentru a-şi aduna forţele şi a merge mai departe şi de atunci a citit mii de cărţi şi a văzut nenumărate filme, toate aducându-i câte un beneficiu, inspirându-l, dezvoltându-i inteligenţa şi imaginaţia.

Regula celor cinci ore – cum poate fi aplicată?

Fii diferit!
Fii diferit!

Cei mai deștepți și de succes oameni, spune Michael Simmons, sunt cei care învață continuu și din proprie inițiativă. Regula celor cinci ore pe săptămână (o oră pe zi), pentru a deveni mai inteligenţi, mai performanţi, poate fi pusă în practică urmând mai mulţi paşi şi optând pentru diferite activităţi adaptate intereselor şi personalităţii fiecăruia.

Nu trebuie neapărat învăţate lucruri din domeniul de studiu/ profesional în care activaţi, de aceea fiecare trebuie să decidă mai întâi ce ar vrea să facă în ora zilnică dedicată acestui fapt – lectură, învăţarea unei limbi străine, să cânte la un instrument, pictură, o conversaţie cu cineva care performează în ceva etc.

Citește și:  Calitatea aerului din interior – o condiţie pentru sănătate. 5 metode pentru un aer mai curat

Din momentul în care aţi optat pentru o anume activitate, nu renunţaţi (nu schimbaţi alegerea) mai înainte de 20 de ore (o lună), pentru că, în pofida faptului că învăţarea sau dobândirea unei anumite competenţe poate să se dovedească a fi neconcludentă, în realitate, creierul va fi stimulat, memoria se va îmbunătăţi, la fel şi imaginaţia.

Apoi, nu ezitaţi să experimentaţi fără teama de eşec. Tim Harford, un celebru economist şi jurnalist englez contemporan, într-una dintre cărţile sale – “Adapt: Why Success Always Starts with Failure” (“Adaptează-te: De ce succesul începe întotdeauna cu eșecul”), spunea că “atunci când greșelile noastre ne privesc în față, de multe ori ni se pare atât de supărător încât ratăm beneficiul principal al eșecului (da, beneficiu): șansa de a ne depăși ego-ul și de a reveni cu o abordare mai puternică și mai inteligentă”.

Succesul, subliniază Tim Harford, vine, mai degrabă, prin remedierea greşelilor, decât prin a face lucrurile corect de prima dată, şi, mai ales, prin încercarea de a face lucruri noi, prin “infuzia” de libertate şi flexibilitate în “anatomia” unei zile, context pe care regula celor cinci ore ni-l poate oferi.

Cum să-ţi petreci “ora zilnică”?

Regula celor cinci ore
Regula celor cinci ore

Probabil că mulţi se vor gândi că, după o zi solicitantă, cu energia consumată, cel mai simplu şi relaxant ar fi să zapăm pe butoanele telecomenzii. Există însă nenumărate alte posibilităţi care, transformate în obicei, vor aduce beneficii deosebite.

  • Lectura este una dintre aceste posibilităţi. Thomas Corley, într-o carte intitulată “Rich Habits: The Daily Success Habits of Wealthy People” (“Obiceiurile zilnice ale oamenilor bogaţi”) spune că, intervievând circa 200 de milionari, din diverse ţări, a constatat că peste 86% au declarat că apelează la regula celor cinci ore şi că una dintre activităţile cotidiene preferate este cititul, pentru că orice carte oferă oportunitatea de a învăţa ceva, fiind, implicit, un factor determinant pentru reuşită şi bogăţia personală. Se poate opta şi pentru cărţi digitale, pe orice temă, nu numai beletristică, podcasturi, site-uri, bloguri etc. Se pot stabili şi obiective – un capitol pe zi, un număr de cărţi pe lună etc.
  • Experimentarea unor activităţi inedite poate aduce beneficii uriaşe. Inovația nu vine niciodată făcând același lucru iar și iar. Chiar dacă experimentul tău eșuează, din eşec se pot învăţa lecţii valoroase. Compania Google, de exemplu, este vestită şi pentru faptul că le permite angajaţilor săi să experimenteze noi proiecte în 20% din timpul lor de lucru, chiar dacă multe dintre acestea nu vor fi validate în practică niciodată.
  • Reflecţia este un aspect cheie al procesului de învăţare zilnică şi un factor de îmbunătăţire a performanţei. Analizarea acţiunilor, a realizărilor, a neimplinilor personale, inclusiv reflecţia asupra lucrurilor citite ajută la identificarea punctelor forte, a celor slabe şi pentru reconfigurarea acţiunilor viitoare. Pot fi alocate meditaţiei 15 minute sau mai mult. Există diverse moduri de a reflecta la o problemă – unii ţin un jurnal, alţii petrec un timp meditând sau vorbind cu cineva apropiat despre lucrurile care-i preocupă etc.

De la 5 ore, la regula celor 10 000 de ore

Pe lângă “regula celor cinci ore”, pe care o putem transforma, cu multe beneficii, într-un “modus vivendi”, interesantă este şi “Regula celor 10 000 de ore”, la care face referire jurnalistul Malcolm Gladwell, în cartea sa, “Outliers”, cu trimitere, în acest caz, la formarea profesională.

De 10 000 de ore are nevoie cineva, spune Malcolm Gladwell, pentru a atinge nivelul de excelenţă în profesia sa, cu unele variaţii în funcţie de domeniul de activitate şi de particularităţile individuale. Cele 10 000 de ore înseamnă practică, studiu sistematic, autocontrol şi autoevaluare permanente.

Cartea lui Gladwell valorifică o serie de studii ale lui Anders Ericsson, psiholog, profesor la Universitatea Colorado, SUA, expert în analiza psihologică a performanţei umane, în domenii precum medicină, muzică, sport etc.

Cu siguranţă că, cel puţin teoretic, nimeni nu vrea să-şi irosească timpul. Fiecare, în felul său, vrea să fie eficient, performant, să aibă succes. Potrivit modelului “clopot” (Legea Yerkes-Dodson), nici munca înverşunată, continuă, nici lenea nu reprezintă căi pentru atingerea obiectivelor.

Stă în puterea fiecăruia însă să opteze pentru “regula celor cinci ore”, ale cărei efecte pot deveni vizibile în scurt timp, aşa cum, performanţa profesională pe termen lung depinde, în mod categoric, nu numai de timpul alocat muncii, ci şi de atitudinea faţă de muncă, de entuziasmul, de bucuria de a face lucrurile în care eşti implicat, de curajul de a gândi “out of the box”.

Există, în fiecare dintre noi, nenumărate potenţialităţi care trebuie activate sau reactivate printr-un exerciţiu continuu şi mai este necesar, măcar uneori, să ne reevaluăm convingerile, să reflectăm la ceea ce suntem, la cei din jur, să renunţăm la rutina, la obiceiurile care ne împiedică să luăm în considerare alternative creatoare. “Muncind, cel mai dificil lucru este să aprinzi o mică lumină în creier. Ulterior, va străluci singură.” (Jules Renard)

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.