Marmota cu burta galbena (Marmota flaviventris) se aseamana cu o veverita rozatoare mai mare si traieste in regiunile de stepa, cu pasuni, cu pajisti alpine, cu terenuri acoperite de pietris, la marginea padurilor de conifere si foioase din vestul Statelor Unite ale Americii si sud-vestul Canadei. Foarte multe marmote locuiesc in Muntii Stancosi la altitudini de pana la 2000-3600 m si in Sierra Navada.
Exemplarele adulte au lungimea corpului de 47-70 cm, greutatea de 1,5-4 kg si coada lunga de 12-22 cm. Masculii sunt intotdeauna mai mari decat femelele si cantaresc mai mult. In lunile de iarna marmotele ating greutatea maxima, deoarece tesutul adipos subcutanat este mai gros, pentru a le proteja de frig si a le hrani pe timpul hibernarii.
Au ochii mari, pozitionati pe partile laterale ale capului, cu irisul de culoare neagra, urechile mici, rotunde si acoperite cu par, membrele scurte, terminate cu labe cu degete lungi cu gheare tari si ascutite. Pe partea dorsala a corpului au blana de culoare gri-maronie, iar pe partea ventrala galbena-brun in nuante deschise cu zone albe.
Aceste marmote traiesc in grupuri mici familiale, alcatuite dintr-un mascul dominant si 2-3 femele. Sunt active mai ales dimineata si dupa-amiaza tarziu, in rest dorm sau se ocupa cu toaleta reciproca cu ceilalti membri din grupul de care apartin. Hrana lor consta dintr-o mare varietate de plante, flori, frunze, seminte, fructe, ierburi, legume, cereale, oua de pasari, iar mai rar si insecte.
Masculii sunt teritoriali, isi delimiteaza o zona de 2-3 ha si nu permit altor intrusi din alte grupuri sa se apropie. La aceasta specie femela isi construieste adaposturi in vizuini adanci, captusite cu iarba, unde naste 3-5 pui dupa o perioada de gestatie de o luna, pe care ii alapteaza timp de 2-3 saptamani, apoi sunt intarcati.
Perioada cand apar puii coincide cu lunile mai si iunie. Marmotele tinere – atat femelele cat si masculii – ajung la maturitatea sexuala la varsta de 2 ani. Masculii tineri raman alaturi de mama lor pana la 2 ani apoi ei parasesc grupul si isi cauta un alt teritoriu unde isi formeaza propriul grup.
Principalii lor dusmani sunt ursii, bursucii, bufnitele, coiotii, lupii, vulpile, dar si oamenii. Pentru a se apara de animalele de prada isi sapa vizuini adanci de aproximativ 1 m, cu mai multe intrari, iar la cel mai mic zgomot se anunta intre ele prin sunete specifice de alarma si se ascund de indata inauntru. Pe durata lunilor de iarna cand hiberneaza stau ascunse in vizuini sapate la adancimi de 5-7 m si lungi de 10-70 m. Speranta de viata la aceste marmote este de aproximativ 13-15 ani.
Marmota cu burta galbena face parte din ordinul Rodentia, familia Sciurudae. Nu este o specie in pericol de disparitie.
Video – Marmota cu burta galbena (Marmota flaviventris):
 se aseamana cu o veverita rozatoare mai mare si traieste in regiunile de stepa, cu pasuni, cu pajisti alpine, cu terenuri acoperite de pietris, la marginea padurilor de conifere si foioase din vestul Statelor Unite ale Americii si sud-vestul Canadei.){kind=link}