Antilopa Sasabi (Damaliscus lunatus) este o specie emblematică pentru savanele africane, fiind cunoscută pentru viteza sa remarcabilă și coarnele sale caracteristice, curbate și inelate.
Habitatul și răspândirea Sasabiului
Sasabi (Damaliscus lunatus) apartine unei specii de antilope care populeaza savanele africane, incluzand si anumite zone izolate – Kenya, Uganda, Tanzania, Rwanda, Somalia si Congo. Sunt cunoscute 6 subspecii care traiesc in regiuni diferite si care din punct de vedere al aspectului se aseamana foarte mult.
Trăsături fizice distinctive ale Sasabiului
Sasabi impresioneaza si se deosebeste de alte specii de antilope prin cocoasa mare din zona umerilor si prin spinarea usor inclinata. Are corpul acoperit cu blana lucioasa, cu un colorit predominant maroniu-roscat, cu frumoase nuante de violet pe coapse si pe partea superioara a membrelor anterioare si posterioare. De asemenea, prezinta o pata de aceeasi nuanta pe frunte si deasupra botului.
Cand ajung la maturitate aceste mamifere copitate au lungimea corpului de 1,2-2 m, greutatea de 68-150 kg si inaltimea la greaban de 1,1-1,2 m. Atat masculul, cat si femela prezinta pe cap o pereche de coarne ascutite, inelate si curbate, cu o mica diferenta ca la mascul acestea sunt putin mai lungi si mai groase la baza decat la femela.
Au picioarele subtiri, dar musculoase si lungi, adaptate pentru a alerga cu viteza mare (de aproximativ 70 km/h) si chiar pentru a face sarituri ample. Coada este destul de subtire, cu o lungime medie de 10-60 cm, prevazuta cu smoc negru de par la varf. Capul este alungit, cu botul lung, urechile mari si dezvoltate, ochii mari cu irisul de culoare inchisa.
Comportamentul social și organizarea în turme
Traiesc in turme formate din 15-28 de indivizi, doar in timpul migratiei pot fi vazute sute de exemplare care parcurg distante mari spre zonele unde datorita ploilor hrana lor preferata a crescut din abundenta. Fiind animale erbivore, mananca tot felul de ierburi salbatice si diferite plante, unele chiar amare. Se adapteaza foarte bine atat la zonele de savana cu ierburi inalte, cat si la cele aride.
In perioada de imperechere masculii isi delimiteaza teritoriul si devin agresivi cu rivalii lor. Se lupta intre ei, se lovesc cu cele doua coarne, iar animalul mai slab este alungat din grup. Obisnuiesc sa-si marcheze teritoriul prin urina, gramezi de fecale si calcarea ierbii. Masculii formeaza subgrupuri separate cu femele noi, ei nu se mai imperecheaza cu fostele partenere. Fiecare femela are o perioada de gestatie de aproximativ 8-9 luni, apoi face un singur pui, pe care la inceput il alapteaza si il ascunde de pradatori, in iarba inalta.
Dupa 14 zile puiul are forta necesara sa-si urmeze mama, iar dupa 16 saptamani are blanita la culoare cu a ei. Masculii ajung la maturitatea sexuala abia dupa trei ani, iar femelele mult mai devreme, dupa un an si jumatate. Speranta de viata la Sasabi este de aproximativ 20 de ani. Dusmanii lor cei mai mari sunt leii, leoparzii, hienele, gheparzii, sacalii, vulturii si pitonii.
Antilopa Sasabi face parte din ordinul Artiodactyla si familia Bovidae. Este o specie cu risc redus de disparitie.
Ritualuri și competiții între masculii Sasabi
În perioada de împerechere, masculii Sasabi devin teritoriali și își stabilesc teritoriile pe care le păzesc cu strictețe. Luptele dintre masculi sunt frecvente, iar confruntările sunt adesea intense, folosind coarnele lor puternice pentru a se lovi și a-și afirma dominația. Aceste lupte au scopul de a atrage femelele, iar masculul câștigător își va forma propriul harem, compus din mai multe femele.
Ritualurile teritoriale includ, de asemenea, marcarea zonei cu urină și fecale, precum și cu mișcări de calcarea ierbii, care au rolul de a semnaliza posesia asupra unui anumit teritoriu. După încheierea sezonului de împerechere, turmele de Sasabi revin la structura lor inițială, iar masculii își pierd temporar interesul pentru competiții, concentrându-se pe hrănire și migrație.
Video – Antilope Sasabi:
