Cotarii, fluturi din familia Geometridae, reprezintă un pericol serios pentru culturile de pomi fructiferi și arbusti. Printre cei mai cunoscuți se numără cotarul verde și cotarul agrișului, specii care se dezvoltă rapid și pot compromite în mod considerabil recoltele de fructe, cum ar fi prunii, caișii și coacăzele.
Cotarii sunt specii de molii care fac parte din ordinul Lepidoptera si familia Geometridae. Sunt cunoscute mai mult de 20 000 de specii care traiesc in toata lumea, preferand padurile de conifere si foioase, dar si arbustii lemnosi si plantele erbacee.
Caracteristicile principale ale cotarilor
Aceste molii au aripile subtiri, rotunjite, cu anvergura de 1,4-7,4 cm si cu nuante foarte variate. In general sunt specii nocturne, iar coloritul aripilor verde si maro le ajuta pentru camuflaj. Femelele depun oua in grup sau individual pe tulpinile plantelor-gazda, pe ramurile sau pe scoarta copacilor. Majoritatea speciilor sunt considerate daunatoare forestiere sau agricole, deoarece pot cauza stricaciuni foarte mari.
Dintre cele peste 20 000 de specii fac parte cotarul verde (Operophthera brumata) si cotarul agrisului (Abraxas grossulariata).
Cotarul verde (Operophthera brumata)
Traieste in Europa, in tara noastra fiind intalnit in special in regiunile de deal din Oltenia, Muntenia si altele.
La aceasta specie apare un dimorfism sexual accentuat intre fluturele mascul si femela. Masculul are aripile foarte bine dezvoltate, cu deschiderea lor de 2,5-3,0 cm. Aripile anterioare sunt de culoare galbena-cenusie cu linii ondulate si mai inchise, iar aripile posterioare sunt rotunjite, mai deschise la culoare, uneori chiar albe. Femela are aripile de culoare cenusie si atat de mici incat nu poate zbura.
Are abdomenul bombat, de culoare cenusie cu pete negre, picioarele bine dezvoltate, lungi si de culoare cenusie-maronie, iar lungimea corpului este de 8-10 mm. Ouale au forma ovala-alungita, cand sunt depuse au un colorit verde-galbui, iar inainte de ecloziune coloritul devine albastru-metalic. Larva este verde-galbuie, cu dungi laterale albe si o dunga transversala deschisa, nu prezinta perisori pe suprafata corpului, are doar doua perechi de picioare abdominale si poate ajunge la lungimea de aproximativ 2-2,5 cm.
Fluturii masculi apar toamna, in luna octombrie, iar femelele putin mai tarziu. Acesti fluturi crepusculari zboara noaptea, in functie de conditiile vremii. Femelele urca pe tulpinile pomilor spre varful ramurilor, unde are loc copulatia si ponta. Ele depun ouale in grupuri mici sau uneori izolate, la baza mugurilor de pomi si in crapaturile scoartei.
Numarul de oua depus de o singura femela poate varia intre 200-300. Ouale rezista pe timpul iernii la temperaturi scazute, iar primavara in luna aprilie din ele apar larvele care patrund in mugurii vegetativi sau floriferi abia desfacuti si se hranesc cu continutul acestora. In momentul cand apar frunzele, larvele se muta pe acestea si le perforeaza sau le rod marginile. Cand apar fructele omizile obisnuiesc sa le roada cuticula si pulpa.
Larvele se dezvolta in 35-40 zile, ajung la maturitate la inceputul lunii iunie, apoi se lasa in jos pe un fir de matase si patrund in sol, unde construiesc fiecare un cocon din fire matasoase care se transforma in crisalide de culoare maronie-deschisa si lungimi de 2 cm. Raman in stadiul de crisalida 5 luni, pana in toamna cand apar fluturii.
Omizile ataca tot felul de pomi fructiferi (ciresi, pruni, meri, castani, peri, caisi) dar si specii forestiere (frasini, tei, ulmi, stejari).
Cotarul agrisului (Abraxas grossulariata)
Traieste in Europa si Asia, la noi in tara fiind intalnit frecvent in toate regiunile din tara, dar mai ales unde sunt culturi de agris.
Fluturele are corpul de culoare galbena cu pete negre, capul negru, aripile albe-galbui cu pete negre de marimi diferite. Deschiderea aripilor este de 3-4 cm. Fluturii apar la sfarsitul lunii iulie, zboara mai mult noaptea, ziua stau ascunsi in tufele arbustilor. La putin timp de la aparitia lor se produce copulatia si ponta.
Femela depune un numar de aproximativ 200-300 de oua, pe partea inferioara a frunzelor de agris. Ouale sunt de forma ovala-alungita si de culoare galbena-deschisa. Dupa aproximativ trei saptamani ouale eclozeaza si apar larvele care se hranesc cu frunzele arbustului.
Larvele au culoare alba, pe partea dorsala prezinta puncte negre, iar pe lateral sunt galbene. Au lungimea corpului de pana la 3-4 cm, capul si picioarele negre. Dupa o perioada de hranire isi construiesc un fel de adaposturi din frunze fixate prin fire de matase in care raman pe parcursul lunilor de iarna. Primavara ies din hibernare si incep sa roada frunzele, lastarii si inflorescentele arbustilor. Larvele secreta fire de matase si isi construiesc crisalide intre frunze sau la baza tufelor de arbusti. La jumatatea lunii iulie, din crisalide ies fluturii.
Aceste omizi apar pe diferite specii de arbusti si pomi fructiferi (pruni, caisi, piersici etc), dar cele mai mari pagube le produc in culturile de coacaz si agris. Ele distrug frunzele acestora, fapt ce determina ca fructele sa nu se mai dezvolte si recolta sa scada.
Ciclu de viață și impactul cotarilor asupra culturilor de pomi fructiferi
Ciclul de viață al cotarilor este adaptat pentru a le maximiza impactul asupra plantelor gazdă. Femelele depun între 200 și 300 de ouă pe mugurii și frunzele tinere ale pomilor fructiferi, asigurându-se că larvele au o sursă abundentă de hrană după eclozare. Odată ieșite din ouă, larvele se hrănesc intens, afectând atât mugurii vegetativi cât și floriferi. Aceste larve au o rată de creștere rapidă și, în doar 30-40 de zile, pot provoca defolierea aproape totală a unui pom.
Atacurile larvelor determină o slăbire generală a copacilor, reducându-le capacitatea de a produce fructe sănătoase. În cazul infestațiilor severe, recoltele pot scădea cu până la 60%, iar pomii pot deveni vulnerabili la boli și condiții de mediu. Efectele negative asupra culturilor sunt resimțite de fermierii și grădinarii care depind de aceste recolte. Combaterea cotarilor prin metode preventive și tratamente ecologice este esențială pentru a proteja calitatea și cantitatea producției de fructe din România.
