Familia Pralidae, cunoscută sub numele de piralide, include peste 24.000 de specii de fluturi răspândiți mai ales în regiunile cu climat cald. Acești fluturi sunt caracterizați de culori modeste și aripi anterioare înguste, iar mulți dintre ei reprezintă o amenințare pentru culturile agricole și depozitele de alimente.
Familia Pralidae cuprinde o varietate de aproximativ 24 000 de specii de fluturi – Piralide – care apar mai ales in regiunile calde, pe diferite plante, incepand de la cele acvatice pana la copaci.
Caracteristicile generale ale fluturilor piralide
In general la Piralide culorile sunt sterse, deschiderea aripilor este de 1-4,6 cm, aripile anterioare sunt ample sau inguste, iar cele posterioare sunt rotunjite si mari. O parte dintre aceste specii isi depun ouale pe partea inferioara a frunzelor si prezinta in fruntea capului un cioc scurt.
Printre Piralide exista numerosi daunatori ai culturilor agricole si ai depozitelor de alimente, dintre care fac parte:
- Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis)
- Molia florii-soarelui (Homoesoma nebulella)
- Molia fainii (Ephestia kuhniella)
- Molia fructelor uscate (Plodia interpunctella)
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis)
Este un mare daunator al culturilor de porumb din Europa, Africa de Nord, Asia si America. In tara noastra aceasta insecta apare mai ales in regiunile din Banat, Transilvania, nordul Moldovei si Campia Romana.
Masculul are aripile anterioare de culoare maronie-cenusie, cu 5-6 pete si o banda transversala de culoare galbena-deschisa, pe marginea lor interna, iar aripile posterioare de culoare cenusie-inchisa cu o dunga transversala galbena. Femela are aripile anterioare galbene, putin mai inchise pe margini si cu un desen in zigzag, iar aripile posterioare cenusii-deschise, cu marginea galbena-maronie. La ambele sexe deschiderea aripilor este de 2-3 cm.
Aceasta insecta ierneaza in stadiu de larva in cocenii de porumb sau tulpinile de canepa. Primavara larvele se transforma in crisalide, iar fluturii apar la inceputul lunii iunie. Fluturii zboara mai mult noaptea si traiesc doar 4-12 zile, in functie de temperatura mediului. La putin timp de la aparitie are lor copulatia si ponta, femele depun ouale pe partea inferioara a frunzelor de porumb sau a altor plante. Ouale sunt transparente, turtite, iar ponta are aspectul unei picaturi de stearina.
Ouale sunt depuse sub forma unor grupuri de cate 20-80. O singura femela ajunge sa depuna un numar de 300-350 de oua. Dupa o perioada de incubatie de 6-10 zile, ouale eclozeaza si apar larvele care la inceput consuma frunzele, apoi trec la tulpini, in care sapa numeroase galerii si raman pana la maturitate. In ultimul stadiu larvele au 1,6-2 cm, sunt albe-cenusii si au capul maro. Intr-o singura tulpina se pot dezvolta mai multe larve, in unele cazuri au fost gasite si in jur de 100 de larve.
Sfredelitorul porumbului ataca mai multe specii de plante cultivate, dar si spontane: porumb, hamei, canepa, floarea-soarelui, etc. In urma atacului in culturile de porumb plantele nu se mai dezvolta in mod normal, tulpinile se rup foarte usor la vant, iar stiuletii se infecteaza cu bacterii si ciuperci si in cele din urma putrezesc.
Molia florii-soarelui (Homoesoma nebulella)
Este o insecta intalnita mai ales in Europa Centrala si de Vest, cunoscuta ca un mare daunator al culturilor de floarea-soarelui. La noi in tara apare in Moldova si Campia Romana.
Molia are corpul de culoare galbena-cenusie, cu aripile posterioare cenusii, cu nervuri inchise, iar aripile anterioare galbene-cenusii, lungi, cu o banda alba pe marginea anterioara si patru pete negre pe nervura transversala. Insecta depune doua ponte pe an si ierneaza sub forma de larva intr-un cocon in stratul superficial al solului.
Primavara, la inceputul lunii mai, apar fluturii care pot fi observati zburand doar seara, deoarece in timpul zilei ei stau ascunsi in diferite locuri. In perioada de imperechere, dupa copulatie, femelele depun ouale in flori, de obicei cate un ou in fiecare floare. Numarul de oua depus de o singura femela variaza intre 200 si 300, iar incubatia oualor dureaza doar trei sau patru zile. Ouale sunt de culoare alba, lungi de 0,8 mm si late de 0,4 mm.
In luna iulie apar larvele, al caror stadiu de dezvoltare dureaza 14-16 zile, timp in care ele naparlesc de trei ori. Larva are capul maro-galbui, corpul cenusiu-verzui, lung de 1,4-1,6 mm, toracele galben-maroniu si pe partea dorsala cu trei dungi violete. Cand ajung in ultimul stadiu de dezvoltare larvele coboara de pe plante in sol, pentru a construi fiecare cate un cocon, in care se vor transforma in crisalida. A doua generatie se formeaza in lunile iulie-august pana la recoltarea florii-soarelui.
Larvele se hranesc cu polenul sau cu organele florale, apoi consuma coaja semintelor, patrund in interiorul acestora si le mananca miezul. Pagubele produse la culturile de floarea-soarelui sunt uneori foarte mari.
Molia fainii (Ephestia kuhniella)
Este raspandita in majoritatea regiunilor de pe glob. In tara noastra este intalnita in toate zonele, in depozite cu faina, brutarii, magazii cu alimente, in locuinte etc.
Molia are aripile anterioare lungi, cenusii, cu pete mici si negre, iar aripile posterioare albicioase, cu nervuri si margini gri. Capul este mic, prevazut cu o trompa, iar deschiderea aripilor este de 2-2,5 mm.
Aceasta insecta ierneaza in stadiu de larva in cocon, in diferite locuri din magaziile de faina. Primavara, in luna aprilie, apar fluturii care zboara mai ales noaptea, ziua stau ascunsi in diferite colturi ale magaziilor. Dupa doua zile de la aparitie are loc copulatia si ponta, femela reusind sa depuna in numai 4-5 zile un numar de pana la 300 de oua.
Acestea sunt depuse in grupuri de 2-3 oua in substraturi de alimente, cereale, faina, plante medicinale, etc. Dupa o perioada de incubatie de 2 saptamani apar larvele, care incep sa consume produsele pe care se aflau ouale. Larva are corpul cenusiu sau alb-roscat, capul si picioarele galbui-maronii, iar abdomenul este prevazut cu placi negre cu fire de par.
Larvele isi construiesc cate un cocon din fire de matase, in care se retrag in timpul hranirii. Dupa o perioada de 45-90 de zile larvele ajung la maturitate si se transforma in crisalide, in coconi, sau in interiorul stratului de hrana. Stadiu de crisalida dureaza 7-15 zile, apoi apar adultii.
Molia fainii ataca diferite produse vegetale: faina, plante medicinale, fructe uscate, zarzavaturi uscate, etc. In urma atacurilor, produsele apar acoperite de cocolosi din fire matasoase murdarite cu excremente de larve, sunt infectate si nu mai pot fi consumate.
Molia fructelor uscate (Plodia interpunctella)
Este considerata o insecta care se raspandeste spontan datorita conditiilor favorabile create de om, astfel ea este prezenta pe toate continentele.
Fluturele are deschiderea aripilor de 1,8-2 cm, capul, anterele, pretoracele maronii-roscate, picioarele si abdomenul de culoare cenusie, iar ochii roscati. Aripile anterioare sunt galbene-roscate, cu o zona maronie-cenusie cu dungi punctiforme, iar aripile posterioare sunt cenusii-deschise.
Molia are doua sau chiar trei generatii pe an, din primavara pana toamna tarziu. Zborul fluturilor este nocturn, in timpul zilei ei stau ascunsi in diferite locuri din magazii sau locuinte. Primavara femela isi depune ouale pe cereale, fructe uscate sau alte produse alimentare, le lipeste cu o secretie cleioasa care se intareste la contactul cu aerul. O singura femela depune un numar de oua ce variaza intre 300 si 590, iar perioada de incubatie este de 5-10 zile. Ouale au forma ovala, sunt de culoare alba si au diametrul de cca. 0,5 mm.
Dupa eclozare apar larvele care se dezvolta pe fructe sau legume uscate, pe cereale, seminte, etc. Larva este alba-rozie la inceput, apoi in ultimul stadiu devine galbena sau roz. Are corpul lung de 1,4 cm, iar pe abdomen prezinta randuri de tuberculi galbeni-cenusii. Cand ajunge la maturitate, tot in locurile de hranire, larva isi tese un invelis din fire matasoase in care se transforma in crisalida.
Larvele moliei fructelor uscate ataca diferite produse vegetale: cereale, plante medicinale, fructe sau zarzavaturi uscate. In urma acestor atacuri produsele nu mai sunt bune de consum deoarece datorita excrementelor larvare pe suprafata lor se dezvolta mucegaiuri.
Metode de prevenire și combatere a infestărilor cu piralide
Pentru a controla infestările cu piralide în culturi și depozite, se folosesc o serie de metode ecologice și chimice. Metodele de control ecologic includ utilizarea de capcane cu feromoni, care atrag și capturează masculii, limitând astfel reproducerea. De asemenea, aplicarea de capcane lipicioase și de bariere fizice ajută la monitorizarea și reducerea numărului de piralide adulte. În cazuri severe, se pot aplica tratamente chimice cu insecticide, de preferat doar în fazele critice de dezvoltare a culturii pentru a evita impactul asupra polenizatorilor și a altor insecte benefice.
