Multe specii de gargarite sunt considerate foarte daunatoare pomilor fructiferi, culturilor de legume si cereale. Aceste gargarite pot fi daunatoare de teren sau nevertebrate ce provoaca daune in hambare.
Specii de gargarite:
Gargarita albastra a verzei are denumirea stiintifica de Baris chlorizans si apare in toata Europa. La noi in tara este raspandita in Transilvania. In lunile geroase, ierneaza in sol, ca adult, la 5-7 cm adancime in stratul superficial de pamant. Ataca culturile de plante crucifere cum sunt: varza, conopida, mustarul, rapita si altele.
Gargarita radacinilor de lucerna este raspandita in America de Nord, Europa si Asia Mica. Are denumirea stiintifica de Otiorhynchus ligustici si are lungimea corpului de 0,9-1,2 cm. Este un daunator al frunzelor de lucerna, sulfina, trifoi si al altor plante leguminoase. Larvele gargaritei ataca radacinile acestor plante, sapa galerii si in timp distrug plantele. La noi in tara gargarita radacinilor de lucerna apare mai ales in Muntenia si Oltenia.
Gargarita alunelor are denumirea stiintifica de Curculio nucum si este un daunator al livezilor de aluni. Apare in Europa, mai ales in Marea Britanie, Suedia si Finlanda. Are lungimea corpului de 0,6-0,85 cm.
Gargarita aurie sau Rhynchites auratus este un daunator al pomilor fructiferi din tara noastra si din alte tari ale Europei.
Gargarita cenusie a sfeclei are denumirea stiintifica de Bothynoderes punctiventris si traieste in Europa Centrala, Asia Mica, Peninsula Balcanica. La noi in tara apare mai ales in Moldova, Banat, Dobrogea si Campia Romana. Are corpul alungit, de 1,2-1,6 cm. Larvele distrug radacinile de sfecla dar si radacinile altor plante cum sunt: loboda, spanacul, etc.
Gargarita prunelor sau Rhynchites cupreus este un daunator al livezilor de pruni.
Gargarita cireselor sau Rhynchites aequatus ataca plantatiile de pomi fructiferi din tara noastra.
Gargarita orezului are denumirea stiintifica de Calandra oryzae si este un mare daunator al produselor vegetale din depozite, cereale, faina, paste fainoase si pesmeti. Ataca boabele de orez, grau, porumb, secara si altele. Are lungimea corpului de 4-5 mm.
Gargarita fasolei este o insecta cunoscuta cu denumirea stiintifica de Acanthoscelides obtectus care apare in Europa, Asia, Africa, America de Nord si de Sud. La noi in tara este raspandita aproape in toata tara. Are lungimea corpului de 3,5-4 mm. Ataca boabele tuturor speciilor de fasole, dar si cele de naut si soia.
Gargarita florilor de trifoi este raspandita in toate tarile Europei, producand pagube foarte mari in culturile de trifoi (ataca florile dar si frunzele plantei). La noi in tara este raspandita in Moldova, Banat si Transilvania. Adultul are lungimea corpului de 2,3-5 mm. Are denumirea stiintifica de Apion apricans.
Gargarita florilor de mar are denumirea stiintifica de Anthonomus pomorum si este raspandita in toate tarile din Europa. Are lungimea corpului de 5-6 mm si este o insecta daunatoare mugurilor si florilor de mar.
Gargarita fructelor numita si Rhynchites bacchus ataca livezile de pruni, caisi, meri si alti pomi fructiferi din tara noastra.
Gargaria neagra a verzei are denumirea stiintifica de Baris laticollis si este un daunator al plantelor crucifere dar si al altor legume.
Gargarita neagra a capsunilor este numita stiintific Anthonomus rubi si are lungimea corpului de 4-5 mm. Este raspandita in regiunile de cultura a capsunilor din Europa si Asia Mica. La noi in tara apare mai ales in Oltenia si Muntenia, unde se cultiva capsuni.
Gargarita mugurilor de par sau Anthonomus cinctus este un daunator al plantatiilor de peri din tara noastra, mai ales din regiunile din Transilvania. Ataca boabele de mazare, distruge aproape tot interiorul acestora.
Gargarita mazarii are denumirea stiintifica de Bruchus pisorum si apare in regiunile din Dobrogea, Oltenia si Muntenia. Are lungimea corpului de 3,5-5 mm.
Gargarita graului sau Calandra granaria este o insecta daunatoare depozitelor cu cereale. Apare in regiunile cu clima temperata si are lungimea corpului de 4-5 mm.
Gargarita galicola a verzei are denumirea stiintifica de Ceuthorrhynchus pleurostigma si este raspandita in Europa si Africa (mai ales in regiunile nordice). In tara noastra apare mai ales in regiunile din Moldova, Campia Romana si Transilvania. Are lungimea corpului de 2,3-3 mm. Aceasta gargarita produce pagube mari in culturile de varza, ridichi, conopida, ataca radacinile, produce distrugerea si uscarea acestor plante.