Cosașii de copac, insecte cu trăsături distincte și impact semnificativ asupra vegetației, fac parte dintr-o mare familie de specii, numărând peste 2.500 de exemplare în întreaga lume. Aceste insecte preferă regiunile calde, fiind adesea întâlnite în pădurile tropicale sau în zonele cu vegetație densă.
In toata lumea exista 2 500 de specii de cosasi de copac care prefera regiunile calde si in special adaposturile subterane din padurile tropicale. Culoarea acestor vietuitoare este in mare parte verde, maro sau ale nuante vii, iar corpul lor ajunge la lungimea de 0,5-1,5 cm. Cosasii de copac se diferentiaza de alte specii prin capul mare ascuns sub corp, care adesea are forma unui corn, fapt ce da familiei numele de gandaci cu corn.
In perioada de imperechere femelele cosasilor de copac depun un mare numar de oua in grupe, in anumite sectiuni pe care chiar ele le fac in scoarta copacilor-gazda. Numarul de oua depuse de o singura femela variaza in functie de fiecare specie in parte, insa poate ajunge si la 300.
Cicada gheboasa a pomilor (Ceresa bubalus)
Este o specie de cosasi de copac care apare in tara noastra in special in regiunile din Dobrogea si Muntenia, unde ataca foarte multe specii de pomi fructiferi (prun, mar, par, piersic, cais, cires, gutui) dar si vita-de-vie, sau alti arbori (salcie, tei, plop) si plante ierboase (cartof, bob, linte, crizanteme, dalii, lucerna etc).
Cicada adulta are corpul verde, capul foarte dezvoltat prevazut pe lateral cu niste expansiuni sub forma de coronite, iar median este bombat, aripile sunt transparente, verzui-deschise, corpul este lung de 0,8-1 cm, iar femela are un organ ovipozitor lung si retactil.
Habitatul și adaptările cosașilor de copac
Insecta formeaza o singura generatie pe an si ierneaza in stadiul de oua depuse sub scoarta pomilor fructiferi. La sfarsitul lunii aprilie apar larvele care parasesc plantele-gazda si migreaza pe plante ierboase – cartof, lucerna, trifoi, etc – de la care sug seva din tesuturi. Stadiul de larva dureaza 6-8 saptamani, timp in care ele naparlesc de cinci ori.
Larvele au corpul bombat si turtit pe lateral, de culoare cenusie-verzuie, iar pe spate prezinta tubercuri cu spini curbati. Dupa ce naparlesc a cincea oara larvele ajung la maturitate si se transforma in adulti. Acestia la scurt timp se imperecheaza si incepe ponta. Femelele depun ouale pe ramurile tinere ale copacilor – prun, mar, par, cais, piersic, cires, plop, tei etc. Ouale sunt ovale si lungi de 0,13 mm. Ele sunt introduse cu ajutorul ovipozitorului in scoarta, in inciziile facute de femela de-a lungul ramurilor copacilor.
Aceasta insecta este foarte daunatoare pomilor fructiferi, mai ales datorita faptului ca femela depune ouale in ramurile si tulpinele pomilor tineri care au doar 1-2 ani si astfel circulatia sevei este intrerupta, ramurile nu mai cresc si se usuca. Cat despre plantele ierbacee, acestea in urma atacului larvelor isi schimba culoarea din verde in roscat, apoi se brunifica si se usuca.
Cosasii de copac fac parte din ordinul Hemiptera si familia Membracidae.
Curiozități despre comportamentul și ciclul de viață al cosașilor de copac
Un fapt interesant despre cosașii de copac este modul de protecție împotriva prădătorilor, insectele adultă și larvară având capacitatea de a se camufla excelent printre frunzele copacilor, datorită coloritului lor verde sau maro.
De asemenea, cosașii de copac prezintă o serie de comportamente sociale, cum ar fi tendința de a depune ouăle în grupuri mari, asigurând astfel o șansă de supraviețuire mai mare pentru următoarea generație. Ciclul de viață al cosașilor este adaptat regiunilor calde, iar specia poate supraviețui iernilor moderate, fiind capabilă să iasă din hibernare în perioadele calde ale anului.
