Pe tot globul exista 5000 de specii de musculite care fac parte din ordinul Diptera si familia Cecidomyiidae. Acestea traiesc pe o mare varietate de plante, pe ciuperci si materiile aflate in putrefactie. Aceste musculite au corpul mai mic de 4 mm, de aceea sunt destul de greu de vazut cu ochiul liber, insa casele lor larvare, care se aseamana cu niste umflaturi, muguri nedezvoltati sau excrescente pe plante pot fi observate mai usor. Masculii se remarca prin picioarele subtiri si lungi, dar si prin aripile cu cateva nervuri neramificate.
Musculitele ataca intotdeauna doar un anumit tip de plante, iar cateva specii sunt daunatoare recoltelor de cereale.
Musca Hessa (Mayetiola destructor) este una dintre cele mai daunatoare specii pentru culturile de cereale, apare in Europa si SUA. La noi in tara musca Hessa este raspandita mai ales in regiunile padurilor de stejar.
Femela si masculul se deosebesc intre ei atat prin colorit, cat si marime. Femela este de culoare neagra, doar pe partile laterale ale abdomenului si pe partea dorsala are cate o dunga roscata. Are corpul acoperit cu perisori fini, negri si poate atinge o lungime de 3,5-4 mm. Masculul este mai mic decat femela, are lungimea corpului de 2-2,5 mm, picioarele lungi si subtiri.
Aceasta insecta are doua sau chiar trei generatii pe an. Prima generatie se dezvolta pe cerealele de primavara, a doua pe cerealele de toamna si a treia pe gramineele spontane.
Musculitele adulte apar primavara, in luna aprilie si pot fi observate in zilele insorite, zburand vioi sub forma unor roiuri mari deasupra culturilor de cereale. La cateva zile de la aparitie are loc copulatia si incepe ponta. Femela depune ouale de-a lungul nervurilor frunzelor de grau, iar in cazuri mai rare, cand invazia este mare, pe graminee spontane sau alte tipuri de cereale. O singura femela depune un numar de 100-500 de oua, care sunt incubate 5-25 de zile in functie de temperatura mediului inconjurator. Ouale sunt roz, au forma alungita, cu diametrul longitudinal de 0,6 mm si cel transversal de 0,1 mm.
Dupa eclozare, apar larvele care se deplaseaza spre regiunea nodurilor bazale ale frunzelor, unde isi fac galerii. Larvele au la inceput corpul lung de 0,6 mm si putin turtit, apoi corpul lor devine verde-deschis si lung de 4 mm. Durata stadiului larval este de trei saptamani, iar transformarea in pupa se face chiar in locurile unde larva s-a hranit cu frunze. Pupa are culoare rozie, cu un corn in regiunea frontala si este inchisa intr-o forma numita puparium, care este maro si ovala.
Astfel se formeaza generatia a doua, care apare in perioada lunilor iunie-iulie. Noii adulti depun ouale pe graminee spontane, pe care apoi se dezvolta si larvele. Cand conditiile mediului nu sunt favorabile (este seceta sau calduri mari) pupele primei generatii raman asa pana in toamna, in lunile septembrie-octombrie.
In luna septembrie apar adultii care formeaza a treia generatie si care depun ouale pe semanaturile de toamna, iar larvele lor produc cele mai mari pagube in cerealele de toamna. Conditiile meteorologice au o mare insemnatate in distrugerea acestor musculite, astfel seceta din timpul verii sau toamnei impiedica aparitia adultilor si de asemenea, vanturile si seceta distrug un mare numar de oua.
Musca de Hessa provoaca mari pagube in graul de toamna, dar si in culturile de orz, secara, ovaz sau alte graminee spontane. Plantele atacate se ingalbenesc si se usuca.
Video – Familia Cecidomyiidae:
