Specii de șoareci – descoperă totul despre ei

Stiati ca…

• Soarecii fac parte din ordinul Rodentia si sunt rapanditi in toata lumea, exceptie facand Antarctica.
• Soarecii scurmatori sunt diferiti de soarecii propriu-zisi prin faptul ca au corpul greoi, urechile foarte mici sau complet ascunse in blana, coada scurta, iar capul mare si gros. Traiesc in vizuini sapate de ei si sunt mari distrugatori in gradini de ierburi si pomi, afaneaza solul mai ceva decat renumita cartita. Toamna isi fac depozite de hrana pentru iarna, dar nu hiberneaza.
• Soarecele de camp variaza foarte mult din punct de vedere al coloritului si marimii. Este in mod constat vanat de pasarile rapitoare, desi fuge rapid si inoata excelent. Are dezavantajul ca se catara foarte greu. In timpul iernii nu hiberneaza, isi sapa galerii pe sub stratul de zapada in cautare de hrana. In tara noastra, in Muntii Bucegi, Harghita, Rodnei si Apuseni traieste soarecele de camp Microtus arvalis heptneri care este o specie alpina de talie mica.
• In regiunile alpine ale Muntilor Carpati traieste soarecele-de-zapada (Microtus nivalis) care nu coboara la altitudini mai mici de 1000 m. Este activ si noaptea si ziua, duce o viata mai putin indestulata.
• Soarecele vargat de mesteacan (Sicista subtilis) traieste in Europa Centrala si de Nord, iar la noi in tara aceasta specie a fost observata la altitudinea de 2000 m in Muntii Bucegi. Acesta specie mica are coada foarte lunga pe care o foloseste la catarat in copaci, rezemand-o sau prinzandu-se cu ea de ramurile acestora. Femelele nasc pui de doua ori pe an in vizuini sau gauri sapate de ele, iar toamna se ingrasa si cad intr-un somn hibernal in lunile de iarna.

  

• Cel mai mic rozator din America de Nord este soarecele pigmeu nordic (Baiomys taylori). Femela a atins recordul de a ramane gestanta la doar 4 saptamani. Isi face cuibul intr-o gaura sapata sub plante sau bustenii culcati la pamant si se hraneste cu seminte si plante.
• Soarecele cu dinti mari (genul Dacnomys) isi are numele de la marimea neobisnuita a molarilor. Are lungimea corpului de 22,8-29,0 cm, greutatea de 0,5 kg si lungimea cozii de 30,8-33,5 cm. Traieste la altitudini de 1000-1800 m in regiunile muntoase din Laos. Are blana aspra cu peri lungi de 1,5 cm pe spate in rest scurti si subtiri, coada cu inele de solzi fini si perisori mici si rari, foarte subtiri. Pe partea ventrala blana este verzuie-cafenie, pa partile laterale mai deschisa, iar pe partea ventrala cenusie-cafenie. Picioarele sunt cafenii, la fel si urechile, iar pernitele de pe talpi sunt mari si rotunde.
• Soarecii lacustari (Onychomys torridus) dupa cum le spune si numele manifesta o mare preferinta pentru lacuste. Traiesc in regiunile aride, semiaride, cu vegetatie rara si tufisuri din America de Nord. Au lungimea corpului de 9-13 cm, greutatea de 40-60 g si lungimea cozii de 3-6 cm. Blana este cafenie cu nuante rozalii pe partea dorsala si albicioasa pe cea ventrala. Este deasa si fina, acopera intreg corpul. Coada are o nuanta apropiata de cea a spatelui doar varful este alb. Aceste specii consuma insecte, larve de insecte, viermi, mici rozatoare si mai ales lacuste. Sunt soareci extrem de lacomi care uneori devin si canibali. Cand duc lipsa de hrana animala consuma fructe si legume. Daca sunt crescuti in conditii de captivitate devin docili, blanzi, sunt simpatici si au o infatisare placuta. Speranta de viata la soarecii lacustari este de aproximativ 2 ani.
• O femela-soarece poate da nastere la 40-60 de pui. Va inchipuiti ce se poate intampla daca o astfel de femela isi face cuibul in casa voastra? Ea trebuie indepartata de urgenta, situatia trebuie rezolvata cat mai curand posibil.
• Excrementele de soareci sunt ca niste grauncioare mici si negre care in scurt timp se usuca si se intaresc. Ele au un miros specific pe care noi il numim ,,miros de soarece”.
• Orice loc cat de mic care apare la o casa, gaurile de pe langa conductele de apa sau din poduri, crapaturile in pereti chiar foarte mici pot servi drept pasaje de trecere pentru soareci.
• Orice sunet care se aseamana cu un chitcait, niste zgaraieturi sau fosnet mai ales atunci cand este liniste in casa poate indica prezenta unui musafir nedorit – a unui soarece care este activ, roade incontinuu isi cauta hrana si isi face galerii.
• Soarecii isi fac adaposturi in locuri uscate atunci cand vor sa isi creasca pui. Au obiceiul de a aduna bucatele si farame de diferite materiale pe care le depoziteaza in gramezi mari.
• Soarecii pot supravietui cu usurinta intr-un spatiu limitat si cu o cantitate redusa de alimente. Desi oamenii se straduie sa mentina curatenia in casa – acest lucru nu ii protejeaza impotriva aparitiei soarecilor. Cel mai bine este sa le fie blocat accesul la hrana prin tinerea ei in cutii de metal sau borcane de sticla, deoarece soarecii sunt atrasi de case atat pentru a-si face un adapost, insa mai mult de hrana.
• Exista cateva mirosuri pe care soarecii nu le suporta. In sertare, dulapuri se poate pune coaja de ceapa, usturoi, foi de dafin sau frunze de menta – acestea nu sunt deloc agreate de micile rozatoare.
• O buna metoda de a prinde soarecii este prin folosirea capcanelor. Nu este recomandat folosirea branzei ca momeala pentru ca dupa putin timp ea incepe sa se usuce si nu mai este un aliment delicios pentru soareci. Desi pare greu de crezut soarecii sunt nebuni dupa branza doar in desene animate. Cea mai atractiva momeala pentru soareci este slanina, untul amestecat cu fulgi de ovaz si alunele.
• In momentul in care este prins un soarece si nu doriti sa-l omorati este bine sa-l eliberati macar la 100-200 m de casa deoarece in caz contrar, conform cercetatorilor, acesta se va intoarce in locul unde a fost prins, la aceeasi casa.
• Pisica nu are rolul doar de a prinde soarecii, ci in principal de a preveni aparitia lor. Orice soarece care simte miros de pisica va evita sa se apropie.
• Un bun mod de a preveni problemele create de soareci este sa nu se arunce resturile prea aproape de casa. De asemenea, cultivarea mentei in apropierea casei va face ca soarecii sa nu se apropie, lor nu le place deloc mirosul acestei plante.