Viespile-fierăstrău, parte din familia Tenthredinidae, sunt insecte din ordinul Hymenoptera, cunoscute pentru rolul lor ca dăunători în agricultură și silvicultură. Cu peste 6.000 de specii răspândite pe aproape toate continentele, viespile-fierăstrău atacă frecvent frunzele și tulpinile plantelor, iar larvele lor provoacă pagube considerabile în culturi de legume, pomi fructiferi și grădini.
Viespile-fierastrau fac parte din ordinul Hymenoptera si familia Tenthredinidae. In toata lumea, mai putin in Noua Zeelanda, exista o varietate de aproximativ 6 000 de specii care prefera zonele cu paduri, pajisti si gradini. Printre aceste specii se afla foarte multi daunatori, care ataca frecvent legumele, fructele si copacii, larvele lor producand mari pagube agriculturii si silviculturii.
Aceste specii se deosebesc de albine, viespi si furnici prin faptul ca nu inteapa si sunt solitare. Au corpul subtire si lung de 0,3-2,2 cm, iar femelele prezinta un organ – ovipozitor – cu ajutorul caruia depun ouale in interiorul plantelor. Larvele au aspectul unor omizi, nu prezinta picioare pe primul segment al abdomenului si sunt viu colorate.
Cele mai cunoscute viespi-fierastrau intalnite in tara noastra sunt:
- Viespea rapitei (Athalia colibri)
- Viespea neagra a prunelor (Hoplocampa minuta)
- Viespea galbena a trandafirului (Arge rosae)
- Viespea ciresului (Caliroa limacina)
- Viespea merelor (Hoplocampa testudinea)
Viespea rapitei (Athalia colibri)
Este o insecta care traieste in toata Europa, in Africa de Nord si Sud, in America de Nord si Asia. La noi in tara apare in toate regiunile, poate fi vazuta zburand in zilele calduroase din lunile aprilie si mai pe florile de rapita dar si pe alte plante crucifere salbatice sau cultivate. Insecta adulta are corpul de culoare galbena-roscata, lung de 7-8 mm, capul negru, toracele bombat si lat, iar aripile transparente cu baza galbuie.
Aceasta specie ierneaza in stadiul de nimfa intr-un cocon matasos, in sol, la adancimea de 8-10 cm. Primavara nimfele se transforma in adulti, care apar prin luna mai. In urma copulatiei, femelele taie marginea frunzei de rapita si isi depun ouale pe marginea acesteia, intre cele doua epiderme, ca intr-un saculet. O femela poate depune un numar de 200-300 de oua, care au nevoie de o perioada de incubatie de 6-12 zile, in functie de temperatura mediului.
Ouale sunt albicioase, lungi de 0,7-0,8 mm si late de 0,3-0,4 mm. Dupa 7-8 zile din oua apar larvele care parasesc acea cavitate formata in epidermele frunzei si incep sa roada frunza pe care au aparut. Stadiul larvar dureaza 6-20 de zile, timp in care larvele naparlesc de patru sau cinci ori. Larvele ajung in ultimul stadiu la o lungime de 1,5-1,8 cm, au spatele si capul de culoare neagra si partile laterale si cea ventrala de culoare cenusie-verzuie.
Ajunse la maturitate larvele coboara in sol, unde construiesc fiecare cate un cocon dintr-o secretie matasoasa si particule mici de pamant, in care dupa o perioada se transforma in nimfe. In perioada de sfarsit a lunii iunie si inceput a lunii iulie apar noii adulti, care vor forma a doua generatie. In alte regiuni larvele primei generatii raman in coconi pana in toamna si formeaza nimfele si adultii in acea perioada.
Viespea rapitei poate avea doua sau chiar trei generatii pe an, ale caror larve ataca plante precum sunt: rapita, mustarul, varza, ridichea, rapita salbatica, etc. Larvele distrug frunzele si partile moi ale plantelor mici, apoi trec pe alte plante distrugand si frunzele acestora pe rand, apoi dupa ce intreaga cultura a fost devastata se deplaseaza spre alte campuri din apropiere, unde gasesc alte plante pentru a se hrani pana ce ajung la maturitate.
Viespea neagra a prunelor (Hoplocampa minuta)
Apare in regiunile cu climat continental din Europa, iar in tara noastra este raspandita in zonele de cultura a prunului. Aceasta insecta are corpul lung de 4-5 mm, de culoare maronie-inchisa, uneori chiar neagra, cu antere negre si picioare galbene. Aceasta specie ierneaza in stadiul de larva in cocon, in stratul de suprafata a solului, chiar in imediata vecinatate a pomilor.
Primavara larvele se transforma in nimfe si in luna aprilie apar adultii, care au o singura generatie pe an. Adultii se hranesc cu polenul si nectarul florilor de caisi, apoi cand prunii infloresc, ei zboara pe florile acestora si isi depun ouale. Femela depune cat un ou la baza sepalelor sau in receptacul. Fiecare femela depune un numar de pana la 80-100 de oua, cate unul sau doua in fiecare floare.
In functie de temperatura mediului, incubatia poate dura intre 6-12 zile. Apoi apar larvele care au cate 20 de picioare, 14 abdominale si 6 toracice, au culoarea alba-palida, capul maroniu si lungimea corpului de 9 mm. Pot fi recunoscute usor si dupa mirosul de plosnita.
Larvele apar in fructele abia formate si se hranesc cu samburele care in aceasta perioada este destul de moale. Stadiul larvar dureaza 28-30 de zile, timp in care larva naparleste de patru ori si poate distruge un numar de 4-6 fructe, mutandu-se din unul in altul pentru a se hrani.
Larva ajunge la maturitate in luna iunie, cand ea cade jos impreuna cu fructul in care se afla, astfel ajunge in sol si isi construieste un cocon din particule de pamant, pentru a se adaposti in el pana in primavara viitoare, cand se transforma in nimfa de culoare alba-galbuie si apoi in adult. Viespea neagra a prunelor ataca numai fructele de prun, cand atacurile sunt puternice aceasta specie poate distruge 60-80% din recolta de fructe. In urma atacurilor fructele nu se mai dezvolta, raman mici si cad.
Viespea galbena a trandafirului (Arge rosae)
Este intalnita in tara noastra in zonele cu trandafiri, coacaza sau zmeura. Aceasta insecta are corpul lung de 7-10 mm, de culoare galbena, cu anterele si capul negre, aripile transparente si picioarele galbene.
Viespea ierneaza in stadiul de nimfa, in cocon, in stratul de suprafata al solului. Adultii apar la incepului lunii iunie si pot fi observati in florile de trandafiri sau pe alte plante asemanatoare. Femela obisnuieste sa depuna cate 16-20 de oua sub forma unor randuri longitudinale, chiar sub epiderma lastarilor de trandafiri, facand taieturi cu ovipozitorul in frunza.
Apoi isi acopera ouale cu o substanta protectoare care are ca efect dilatatia fibrelor si aparitia unor cicatrice, fapt ca face ca lastarii sa se curbeze si bobocii florilor sa nu se dezvolte bine. Larvele care apar stau grupate si se hranesc cu frunzele trandafirilor. In ultimul stadiu, larvele au corpul verzui-galbui sau verzui-cenusiu, capul maroniu, ajung la lungimea de 1,8-2 cm dupa o perioada de dezvoltare de 20-30 de zile.
La maturitate se transforma in nimfe in coconii formati in stratul superficial al solului. La sfarsitul lunii iunie apare o noua generatie de adulti. Aceasta specie este daunatoare plantatiilor de trandafiri deoarece larvele ei distrug total frunzele de trandafiri, lasandu-i doar cu nervurile principale.
Viespea ciresului (Caliroa limacina)
Apare in regiunile din Europa, Asia Mica, Asia Centrala, America si Australia. La noi in tara populeaza zonele cu visini, ciresi, peri si alti pomi fructiferi. Un exemplar adult are corpul negru stralucitor, lung de 5-6 mm. Are aripile transparente cu nervuri maronii si picioarele negre-maronii.
Aceasta specie ierneaza in stadiul de larva, in coconi, in stratul de suprafata al solului, in apropierea pomilor. Primavara larvele se transforma in nimfe, iar la sfarsitul lunii aprilie adultii pot fi vazuti zburand. Femela isi depune ouale in frunzele de cires, visin sau alti pomi fructiferi, introducandu-le sub cuticula epidermei frunzelor.
Dupa o perioada de incubatie de 10-14 zile, apar larvele care se hranesc timp de 30-40 de zile cu partea superioara a frunzelor. Larvele au corpul alungit si segmentele anterioare mai late, de culoare verde-galbuie.
Capul este de culoare neagra, picioarele de pe torace maronii-galbui, iar cele de pe abdomen verzi-galbui. Dupa ce naparleste prima data, larva are corpul acoperit cu o substanta neagra si lipicioasa, care este secretata de glandele pielii si care ii da aspectul unui melc. Cand ajung la maturitate larvele nu mai au aceasta secretie lipicioasa, culoarea lor devine galbena-verzuie, cu dungi de culoare inchisa pe spate, iar lungimea corpului este de 8-10 mm.
Cand sunt dezvoltate complet, larvele coboara in sol pentru a-si forma fiecare cate un cocon si a se transforma in nimfe. Dupa 15 zile apar noii adulti, care vor da nastere unei noi generatii. Noile larve se dezvolta in perioada lunilor august-octombrie, apoi se retrag pentru hibernare in sol.
Larvele acestor viespi ataca frunzele pomilor fructiferi (ciresi, peri, visini, caisi, gutui, pruni etc) dar si ale unor esente forestiere. Frunzele care au fost atacate se usuca si cad, fapt ce dauneaza formarii mugurilor pentru anul viitor.
Viespea merelor (Hoplocampa testudinea)
Este intalnita in toate regiunile Europei, in special in livezile de meri. Are corpul lung de 6-7 mm, pe partea dorsala culoarea este maronie-inchisa, iar pe partea ventrala este galbena.
Toracele este galben, capul si anterele roscate, picioarele galbene, iar aripile prezinta nervuri maronii. Aceasta specie are o singura generatie pe an, hiberneaza in stadiul de larva ajunsa la maturitate, in cocon, in stratul de suprafata al solului. Primavara, in perioada de inflorire a merilor, apar adultii care isi depun ouale in caliciul florilor.
Dupa o perioada de incubatie de 8-10 zile, apar larvele care patrund imediat in fructele abia formate, sapa galerii pana la semintele cu care se hranesc. Larvele se dezvolta in 20-30 de zile, iar la maturitate au lungimea de 1-1,2 cm, capul maroniu-roscat si corpul galben-cenusiu.
Pe perioada dezvoltarii o larva poate distruge un numar de 4-6 fructe. La maturitate larvele cad pe sol o data cu fructele atacate, unde raman pana in primavara anului urmator. Fructele atacate prezinta galerii ca niste cavitati largi (in care se gasesc resturi de hrana si excremente de larve), nu se mai dezvolta, raman pipernicite si cad.
Tehnici moderne de gestionare ecologică a viespilor-fierăstrău
O abordare ecologică a combaterii viespilor-fierăstrău câștigă teren, având în vedere impactul redus asupra mediului și sănătății solului. Metodele bio includ utilizarea capcanelor cu feromoni pentru a atrage și a limita populația de viespi-fierăstrău în anumite zone. De asemenea, plantarea de specii companion, cum ar fi calendula și menta, poate respinge viespile și larvele lor din culturile vulnerabile.
În plus, introducerea prădătorilor naturali ai viespilor, precum păsările insectivore și alte insecte carnivore, ajută la menținerea populației la un nivel scăzut. Pulverizarea cu soluții organice pe bază de ulei de neem sau săpun de grădină reprezintă alte metode eficiente de a proteja culturile fără utilizarea substanțelor chimice agresive.
