Prezent in toate topurile personalitatilor cu cel mai ridicat IQ (coeficient de inteligenta), din toate timpurile, astrofizicianul Stephen Hawking, in prezent, in varsta de 71 de ani, paralizat de mai bine de 45 de ani (contrazicand toate previziunile sumbre ale medicilor, care, in urma cu 40 de ani, nu ii mai acordau sanse de viata), pare a fi una dintre cele mai stralucite minti, deschizator de drumuri in nenumarate domenii ale stiintei si cercetarii. S-a situat pe primul loc in clasamentul personalitatilor preferate de britanici, in 2013.

Stephen Hawking1

Nascut la data de 8 ianuarie 1942, la Oxford (Marea Britanie), Stephen Hawking a aflat destul de repede ca suferea de o boala incurabila – distrofie neuromusculara, produsa de o scleroza laterala amiotrofica (SLA) – despre care s-a spus ca nu ii va permite sa depaseasca varsta de 30 de ani. O asemenea perspectiva, care ar fi demobilizat pe oricine, l-a facut si mai hotarat in a-si dezvolta capacitatile intelectuale si a lucra la mari proiecte stiintifice. Tatal sau a fost un biolog preocupat de cercetare, iar mama sa, o militanta politica. Dupa nasterea primului copil, familia s-a mutat la Londra, apoi la St Albans, la aproximativ 30 de kilometri de capitala.

Aici a urmat Stephen Hawking primii trei ani de scoala, unde s-a dovedit a fi un elev bun, dar nu exceptional. Interesat de stiinte, mai tarziu, s-a inscris la Universitatea Oxford, cu intentia de a studia matematica, unde, in anul respectiv, nu au fost locuri, motiv pentru care a ales fizica, ulterior, astronomia teoretica si cosmologia. Primele semne ale bolii au inceput sa se arate in perioada in care isi pregatea doctoratul la Cambridge. In 1974, era deja in imposibilitatea de a se hrani singur, de se ridica din patul de suferinta si ii era din ce in ce mai greu sa vorbeasca. Peste zece ani, contractand si o pneumonie, consecinta a fost ca centrii nervosi ai vorbirii au fost complet alterati.

Un cercetator de la Cambridge i-a construit un aparat prin intermediul caruia Hawking putea, sub impulsul anemicelor miscari ale corpului, sa comunice cu cei din jur, pe un computer. In acest rastimp a devenit membru al Societatii Regale a Marii Britanii, a fost primit in „Academia Pontificala de Stiinte” (desi declarase ca nu crede in Dumnezeu) si a lucrat la multe dintre cercetarile sale teoretice, care s-au concretizat in studii, carti si articole. A fost casatorit de doua ori. Prima sotie i-a stat alaturi pana in 1991, avand impreuna trei copii, iar a doua sotie (de care s-a despartit in 2006) a fost chiar infirmiera sa (fosta sotie a celui care i-a conceput aparatul de vorbit). La a 70-a aniversare, in 2012, Stephen Hawking, acordand un interviu revistei New Scientist si fiind intrebat care este, din punctul lui de vedere, cel mai mare mister al Universului, genialul om de stiinta a raspuns, cu mult umor: „Femeile! Ele reprezinta un mister total”.

Citește și:  Theodore Roosevelt – primul american câștigător al Premiului Nobel și cel mai tânăr președinte al Americii

Principalele domenii de cercetare

Stephen Hawking11

Principalele domenii de cercetare de care a fost preocupat Hawking au fost cosmologia (ramura a astrofizicii care studiaza structura, originea si evolutia Universului), gravitatia cuantica, teoria relativitatii generale, pe baza careia a formulat „Teoremele singularitatii”, impreuna cu celebrul matematician Roger Penrose, „Radiatia Hawking”, fenomen potrivit caruia un „observator”, privind o gaura neagra, poate detecta o infima radiatie a corpului negru (al carui spectru electromagnetic nu depinde de temperatura sa). Omul de stiinta englez a avansat si ipoteza ca, la momentul Big Bang-ului, in spatiu s-au dispersat mini-gauri negre si ca altele, cu o masa de milioane de ori mai mare ca a Soarelui exista in centrul galaxiilor, ceea ce explica intensa energie electromagnetica emisa din centrul galaxiilor si de catre quasari.

In 1983, impreuna cu fizicianul american James Burkett Hartle, Hawking a abordat problema „sagetii timpului”, concept folosit, pentru prima data, in 1927, de Arthur Stanley Eddington, pentru a descrie faptul ca timpul pare a se scurge mereu intr-o singura directie, un timp liniar, opus, de exemplu, timpului ciclic („roata timpului”) descris in scrierile sacre budiste, tibetane etc. Potrivit fizicii cuantice, timpul este o suita de „clisee” ale Universului, care, puse cap la cap, formeaza „istoria” acestuia, „filmul” cosmic. „Sageata timpului” ar desemna faptul ca aceste „clisee” se succed intr-o anume directie, altfel schimbarile nu s-ar mai produce, pentru ca timpul s-ar scurge intr-un sens sau in altul, mai lent sau mai rapid.

Stephen Hawking s-a ocupat si de scrierea unor carti de popularizare a stiintei, astfel incat tot mai multi oameni sa fie atrasi spre domeniile cunoasterii. Un best seller a fost, indiscutabil, cartea „O scurta istorie a timpului” („A Brief History of Time”), care s-a aflat in topul preferintelor din revista Sunday Times, 237 de saptamani consecutiv.

Dincolo de universul cercetarii si al studiilor, cea mai mare pasiune a lui Hawking pare a fi fost filmul Star Trek: The Next Generation, in care a si jucat un rol, in episodul „Descent”, partea I, intr-o secventa, la o „partida de poker” cu Isaac Newton si Albert Einstein.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.