In anul 1870, paleontologul Edward Drinker Cope a descoperit fosilele terapsidei Lytrosaurus, creatura care a trait in urma cu 250 de milioane de ani, pe teritoriile ocupate astazi de Africa de Sud, Rusia, India sau China.

Locurile pe care aceasta creatura preistorica le prefera erau cele in care se aflau lacuri si paduri. Facand parte din grupul de terapside erbivore, numit Dicynodontia, hrana acestuia era alcatuita din plante, obisnuind sa se deplaseze in turme, atunci cand se afla in cautare de hrana.

Corpul terapsidei Lytrosaurus avea o lungime de 1,5 metri si era destul de masiv, fiind sustinut de picioare puternice, pozitionate lateral. Membrele anterioare aveau labe late, cu cinci gheare si erau mult mai puternice, fata de cele posterioare.

Cantarea aproximativ 100 de kilograme si avea un bot scurt, fara dinti, cu exceptia celor doi canini puternici. Cu acestia putea sa dezgroape radacinile plantelor cu care se hranea. Datorita pozitiei superioare pe care o aveau narile, exista posibilitatea ca acest animal preistoric sa poata trai si in mediul acvatic.

Citește și:  Dinozaurul Alioramus, un mare carnivor descoperit în Mongolia

In privinta mediului de viata al terapsidei Lystrosaurus, se considera ca aceasta era un animal semiacvatic, care traia asemeni unui hipopotam. Cu toate acestea, s-a demonstrat ca aceasta creatura se putea dezvolta in conditii climatice foarte uscate, specifice Triasicului inferior.

Avand dimensiunile unui porc,  indeplinea caracteristicile animalelor din grupul Dicynodontia, animale numite „cu dinti dubli”, avand totodata, trasaturile specifice reptilelor care semanau foarte bine cu mamiferele. Se numara printre creaturile care au trait inainte de aparitia dinozaurilor, alaturi de stramosii acestora, numiti archozauri.

Interesant la terapsida Lystrosaurus este faptul ca era un animal extrem de raspandit, iar fosilele acestuia care au fost descoperite sunt in numar foarte mare, aflandu-se printre putinele creaturi care au supravietuit evenimentului de extinctie care a marcat trecerea de la Permian la Triasic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.