Suprafamilia Anguimorpha cuprinde cele mai mari specii de soparle, dar si alte specii ca de exemplu: monitori, monstrul Gila, soparle veninoase si altele. Despre acestea este vorba in articol, despre reptile mai evoluate decat soparlele, probabil care descind din specii care au fost stramosii serpilor. Majoritatea speciilor de anguimorfe se remarca prin limba lunga bifurcata si dintii de forma unor colti ascutiti.

Specii de soparle anguimorfe:

Dragonul de KomodoDragonul de Komodo (Varanus komodoensis), cea mai mare soparla din lume

Cea mai grea soparla din lume este dragonul de Komodo sau Varanus komodaensis. Are lungimea corpului de 2-3 m si greutatea de aproximativ 70 kg. Traieste in zonele colinare din Indonezia, apare in special in Komodo, Padar, Rinca si Flores de Vest. Dragonul de Komodo este o soparla foarte periculoasa, care ataca rozatoare, soparle sau serpi, dar si caprioare, porci salbatici sau bivoli de apa.

Specia Heloderma suspectum se aseamana cu soparla mexivana cu margele

Una din cele mai mari reptile din America de Nord este monstrul Gila care are denumirea stiintifica de Heloderma suspectum. Traieste in nordul Mexicului si sud-vestul SUA. Are dintii curbati ca la serpi, obisnuieste sa suiere si sa scuipe si chiar sa muste. Are lungimea corpului de 35-50 cm, capul lat, iar coada umflata pentru ca stocheaza grasimea. Membrele sunt puternice, au degete prevazute cu gheare tari si ascutite, perfect adaptate pentru sapat.

Soparla-crocodil din China (Shinisaurus crocodilurus)

Soparla-crocodil din China traieste in provincia Kwangsi din estul Asiei. Are denumirea stiintifica de Shinisaurus crocodilurus si poate ajunge la lungimea corpului de 40-46 cm. Este o specie vulnerabila, considerata in pericol de disparitie.

Soparala-aligator din Arizona

Soparala-aligator din Arizona are denumirea stiintifica de Elgaria kingii si traieste in sud-vestul SUA si nord-vestul Mexicului. Are corpul lung si destul de ingust, acoperit de solzi luciosi, iar cele patru membre scurte. Poate ajunge la lungimea corpului de 19-31 cm.

Monitorul de savana, CapulMonitorul de savana in conditii de captivitate

Monitorul de savana are lungimea corpului de 1-1,8 m si traieste in Africa Centrala, de Sud si de Est. Are denumirea stiintifica de Varanus albigularis si este o specie terestra de vizuina. Hrana sa consta din pasari, melci, insecte si nevertebrate.

Soparla de sticla rasariteana (Ophisaurus ventralis)

Soparla de sticla rasariteana din sud-estul SUA nu are picioare si este o specie terestra de vizuina. Are lungimea corpului de 45-108 cm si este cunoscuta cu denumirea stiintifica de Ophisaurus ventralis. Are coada foarte sensibila, in caz de nevoie (pentru a scapa de pradatori) aceasta se desprinde de corp.

Monitorul de Nil

Monitorul de Nil sau Varanus niloticus are lungimea corpului de 1,4-2 m si este o specie semiacvatica. Traieste in Africa si este frecvent vanat de crocodili si pitoni. Are coada lunga perfect adaptata pentru inot si corpul acoperit de solzi grosi ca niste margele.

Soparla fara urechi, Foto: fieldherpforum.com

Soparla fara urechi traieste in sud-estul Asiei si are denumirea stiintifica de Lanthanotus borneensis. Este o specie vulnerabila in pericol de disparitie, cu lungimea corpului de 40-45 cm. Soparla fara urechi stie sa inoate excelent, sapa vizuini in malurile raurilor cu membrele puternice prevazute cu gheare, are un mod de viata semiacvatic.

Monitorul lui Dumeril, Foto: imgarcade.com

Monitorul lui Dumeril din sud-estul Asiei are denumirea stiintifica de Varanus dumerilii. Un exemplar adult poate avea lungimea corpului de 1-1,3 m si este un bun inotator. Cand se scufunda in apa pentru a vana crabi isi inchide narile si inoata cu ajutorul cozii lungi si a celor patru membre. Pe sol vaneaza insecte, broaste testoase, pasari si oua de pasari.

Capul naparciiNaparca si un crabus care isi devoreaza prada

Naparca este o specie de soparla fara membre, are lungimea corpului de 30-50 cm si traieste in toata Europa, Asia de Vest si Africa de Nord-Vest. Are denumirea stiintifica de Anguis fragilis. Aceasta soparla este foarte rezistenta chiar si la veninuri, poate sta fara sa se hraneasca luni de zile. La noi in tara apare in zone umede la munte.

Monitorul dantelat se catara pe trunchiul copaculuiMonitorul dantelat pe sol

Monitorul dantelat este o specia arboricola care traieste in Australia de Est. Are denumirea stiintifica de Varanus varius si se remarca prin corpul de culoare cenusie pe partea dorsala si galbena pe cea ventrala. Un exemplar adult poate ajunge la lungimea corpului de 1,5-2 m.

Soparla fara membre din Baja California - Specia Anniella geronimensis, Foto: panoramio.com

Soparla fara membre din Baja California (Mexic) are denumirea stiintifica de Anniella geronimensis si este o specie de vizuina. Este o soparla mica si subtire, are lungimea corpului de 10-15 cm si nu prezinta membre.

Monitorul de nisip (Varanus gouldii), Foto: tortues-terrestres.forumactif.com

Monitorul de nisip are denumirea stiintifica de Varanus flavirufus si are lungimea corpului de 75-100 cm. Este o specie terestra de vizuina raspandita in Australia si sudul Noii Guinee. Este numita si monitorul lui Gould sau igoana lui Gould. Face parte din grupul celor 20 de specii de monitor din Australia, fiind cea mai mare dintre ele.

Soparla de sticla europeana (Ophisaurus apodus)

Soparla de sticla europeana este o specie terestra de vizuina. Are denumirea stiintifica de Ophisaurus apodus, are lungimea corpului de 1-1,2 m, traieste in sud-estul Europei si vestul Asiei. Este cea mai mare specie de naparca si se aseamana foarte tare cu sarpele orb care are denumirea stiintifica de Anguis fragilis.

Monitorul verde de copac

Monitorul verde de copac are denumirea stiintifica de Varanus prasinus si traieste in Noua Guinee. Are lungimea corpului de 75-100 cm si este o specie arboricola. Hrana sa consta din insecte, oua de pasari, crabi si mici vertebrate.

Soparla mexicana cu margele mananca oua de prepelita

Soparla mexicana cu margele este o specie in pericol de disparitie care traieste in vestul Mexicului. Are denumirea stiintifica de Heloderma horridum si poate avea lungimea corpului de 70-100 cm. Este o specie veninoasa terestra care isi sapa vizuini in pamant cu ajutorul membrelor groase si puternice. Cand este atacata sau isi prinde prada musca cu ajutorul coltilor ascutiti si crestati de pe maxilare si injecteaza veninul imediat.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here