Balena cenușie (Eschrichtius robustus) este un mamifer marin emblematic pentru nordul Oceanului Pacific, cunoscut pentru migrațiile sale spectaculoase de până la 20.000 km pe an. Cu o dietă bazată pe filtrarea apei, această balenă utilizează fanoanele pentru a reține mici organisme din apă, hrănindu-se în special în regiunile arctice.
Habitatul și distribuția geografică a balenei cenușii
Balena cenușie este ușor de recunoscut după pielea sa cenușie, acoperită cu scoici și paraziți. În ciuda adaptabilității sale, specia este în pericol din cauza activităților umane și a schimbărilor climatice, ceea ce o face una dintre speciile vulnerabile de pe planetă.
Balena cenusie (Eschrichtius robustus) traieste in nordul Oceanului Pacific si in special pe coasta Californiei.
Caracteristicile fizice și adaptările balenei cenușii
Are capul lung, subtire si destul de mic in comparatie cu dimensiunea corpului. Vertebrele gatului sunt separate, iar la gatlej are 2-4 incretituri caracteristice acestei specii. Prezinta niste formatiuni numite fanoane, doua randuri pe ambele parti ale maxilarului superior. Acestea au niste prelungiri ce ii permit sa se hraneasca cu plancton. Ele functioneaza ca o perie ce retine din apa introdusa in gura doar componentele planctonului.
Aceasta balena ajunge la lungimea de 13-15 m si greutatea de 14-35 tone. Culoarea ei este cenusie cu pete albe, pielea fiind incrustata cu scoici, paduchi de balena si alte excrescente. Pe spate, aripioara dorsala este inlocuita de o serie de 8-9 umflaturi, iar coada are marginile zimtate.
Dieta și tehnicile de hrănire
Balena cenusie se hraneste prin filtrarea apei. De obicei se scufunda pana la fundul marii, in zonele nu foarte adanci, ia inghitituri uriase de mal si filtreaza cu fanoanele scurte viermii, crevetii, stelele de mare, pestii si alte vietuitoare mici.
Migrația și ciclul de viață al balenei cenușii
Scoate niste sunete ca niste mormaituri, gemete, vaiete sau ciocanituri clampanite. Face salturi, stand in pozitie verticala in apa, cu capul scos mult afara, pentru a observa alte balene, alte repere sau pentru a verifica curentii de apa pentru migratie.
Aceste balene obisnuiesc sa inoate in sir, migreaza in grupuri de pana la 10 exemplare, in regiunile nordice spre Arctica (unde krillul este abundent) pentru a se hrani vara si in regiunile sudice spre lagune pentru a se odihni si a face pui, toamna si iarna. La perioade de doi sau trei ani, ele nasc pui vii, pe care ii hranesc cu lapte.
Puiul abia nascut este ajutat de alte balene din grup sa ajunga la suprafata apei pentru a respira. Balena mama produce 250-300 l de lapte gras zilnic, care este consumat de pui si il ajuta sa creasca foarte repede. Primavara se intorc spre altitudini mai mari, impreuna cu puii sugari. Migratiile sunt foarte lungi, balenele cenusii parcurg distante de pana la 20 000 km pe an.
Aceasta specie este pe cale de disparitie, de aceea ea este protejata prin lege din anul 1946. Face parte din ordinul Cetacea si familia Mammalia.
Amenințările și măsurile de protecție pentru balena cenușie
Balena cenușie se confruntă cu numeroase amenințări din partea activităților umane, precum pescuitul industrial, poluarea marină și schimbările climatice. Pescuitul excesiv reduce resursele alimentare, iar poluarea afectează sănătatea balenelor, crescând riscul de contaminare a habitatului lor natural.
În plus, schimbările climatice influențează disponibilitatea hranei în zonele arctice și impactează comportamentul migrator. De asemenea, zgomotul produs de transportul naval interferează cu sistemele de comunicare și orientare ale balenelor, ceea ce le afectează capacitatea de navigare pe distanțe lungi.
Pentru protejarea acestei specii vulnerabile, s-au implementat măsuri de conservare, cum ar fi crearea de arii protejate și reglementarea transportului naval în anumite zone de migrație. Colaborarea internațională joacă un rol crucial în monitorizarea populațiilor de balene cenușii și în implementarea de politici de conservare pentru a asigura supraviețuirea acestei specii iconice.
