Bastionul Bethlen este unul dintre turnurile de fortificaţie ale Cetăţii Clujului care s-a conservat până în zilele noastre. Este cunoscut şi ca Bastionul Croitorilor sau Turnul Croitorilor şi a fost ridicat, aşa cum îi spune numele, de breasla croitorilor. Fiecare turn din zidul medieval de apărare a aparţinut unei bresle, cum ar fi breasla cizmarilor, a săpunarilor sau a tâmplarilor.

Bastionul a fost construit în secolul al XV-lea, până în anul 1475, când a fost prima dată atestat documentar. Numele său a fost menţionat pentru prima dată într-un privilegiu comun al croitorilor şi postăvarilor, în care scria că bastionul se situează în colţul de sud-est şi că este dotat cu praf de puşcă. Având în vedere că a fost ridicat într-un punct strategic, şi anume pe drumul spre Turda, chiar la poalele Feleacului, a fost cel mai asediat turn din fortificaţie. Prima dată a fost asediat de mercenarii lui Ferdinand I, care s-au răzvrătit pentru că nu au fost plătiţi.

Bastionul Bethlen a fost implicat şi în evenimentele din anul 1601. După bătălia care s-a dat la Mirăslău, nobilii din Transilvania i-au prins pe Baba Novac şi pe preotul Saski şi i-au supus la torturi şi umilinţe, executându-i în cele din urmă. Baba Novac a fost tras în ţeapă şi expus chiar lângă bastion. În anul 1975, a fost amplasată o statuie în amintirea generalului lui Mihai Viteazul, sculptată de Virgil Fulicea.

Între anii 1627 şi 1629, Turnul Croitorilor a fost refăcut, luând forma pe care o putem vedea şi astăzi. A fost necesară reconstituirea sa, deoarece un fulger a aprins praful de puşcă depozitat şi totul a explodat. Lucrările au fost realizate în timpul lui Gabriel Bethlen, acesta fiind motivul pentru care i-a luat şi numele. Bastionul a fost construit din piatră dăltuită, iar zidurile au fost prevăzute cu lăcaşuri de tragere. Lucrările sunt menţionate de o placă comemorativă, împărţită în două: partea superioară conţine blazonul principelui, în timp ce partea inferioară conţine stema oraşului Cluj şi câteva fraze în latină, în care sunt relatate împrejurările reconstruirii.

Bastionul Bethlen a avut de suferit şi la începutul secolului al XVII-lea, în timpul războiului lui Rakoczi al II-lea. Generalul Sandor Karolyi a predat oraşul, iar ca trupele imperiale să nu poată să îl folosească, a detonat bastionul şi zidurile din jurul său. În anul 1709, a fost refăcut de către comandantul trupelor imperiale şi din Transilvania. O altă renovare de care a beneficiat este cea din 1718, care a fost comemorată cu o placă în limba maghiară.

În secolul XX, mai exact în anul 1924, Bastionul Bethlen a fost restaurat şi transformat în muzeu, decizie luată de Comisiunea Monumentelor Istorice. Aspectul de astăzi se datorează, în mare parte, renovărilor de la mijlocul secolului, când s-a dorit mai întâi amenajarea unui muzeu de istorie a armelor şi apoi un muzeu în care să fie prezentată istoria Clujului. Planurile au fost abandonate, iar în anul 2007, după mai bine de două decenii de abandon, turnul a fost din nou renovat.

În prezent, în Bastionul Bethlen are loc Centrul de cultură urbană, care cuprinde o cafenea literară (aflată la nivelul inferior), o expoziţie despre istoria breslei croitorilor din Cluj, o sală de conferinţă şi spaţii pentru organizarea unor evenimente culturale temporare (concerte, expoziţii, prelegeri).

bastionul-bethlen.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ