Constantin Brâncuşi, genialul sculptor ivit din spiritualitatea românească, dar intrat în universalitate, celebrat în fiecare an, la data de 19 februarie, ziua naşterii sale (19 februarie 1876), declarată, începând cu 2005, ca “Ziua Naţională Constantin Brâncuşi”, face parte din categoria acelor creatori care au marcat definitiv felul de a înţelege arta, rolul şi rostul acesteia.

Constantin Brancusi, fotografie facura de Man Ray, MoMa
Constantin Brancusi, fotografie facura de Man Ray, MoMa

Nenumăratele expresii ale artei brâncuşiene au căutat neobosit esenţele din spatele lucrurilor reale, au căutat ideea, linia continuă, care, cum însuşi artistul mărturisea, “nu sfârşeşte niciodată în postamentul unei sculpturi, ci se continuă în cer, în piedestal şi în pământ”. Dintr-o astfel de perspectivă, cel puţin două laitmotive sunt definitorii în arta lui Constantin Brâncuşizborul şi coloana – acestea fiind un fel de a regândi nu numai realul, ci şi un mod de regândi gândul, sunt închideri care se deschid în aerul mai înalt şi mai rarefiat al esenţelor spirituale şi al frumuseţilor atemporale.

Constantin Brâncuşi – “Eu nu creez păsări, ci zboruri”

Constantin Brâncuşi, Maiastra
Constantin Brâncuşi, Maiastra

Când a fost întrebat despre zecile de “păsări” sculptate în piatră, în lemn, în bronz, începând cu anul 1908, până la sfârşitul vieţii, Constantin Brâncuşi a răspuns: “Eu nu creez păsări, ci zboruri”.

Măiastra” reprezintă o serie de zece sculpturi de păsări în bronz şi în marmură, realizate de Constantin Brâncuşi între 1910 şi 1918. Punctul de pornire este în folclorul românesc, diversele mituri autohtone descriind-o ca pe o “regină” a păsărilor, de o frumuseţe ieşită din comun, aureolată de lumina altor tărâmuri, înzestrată cu puteri magice. Cântecul ei, spun legendele româneşti, nu poate fi auzit decât în singurătate, iar cine îl ascultă îşi redobândeşte tinereţea. Pasărea măiastră a folclorului românesc este echivalentul Păsării Phoenix, simbol, în mitologia greco-romană, al timpului, al luminii solare, al regenerării.

Varianta “Măiastra”, din 1910, este făcută din marmură albă, are o înălţime de 55,9 centimetri, liniile ascensionale sunt dominante, capul păsării este ridicat spre înalt, pieptul rotunjit. În prezent, această sculptură a lui Brâncuşi se află la Museum of Modern Art din New York. Alte două variante au fost realizate în anii următori, 1911 şi 1912, acestea putând fi admirate la Galeria Tate Modern, din Londra (varianta 1911) şi la Muzeul Guggenheim, din Veneţia (cea de-a doua).

Citește și:  Coloana Infinitului- una dintre cele mai importante opere de artă ale secolului XX

“Păsări în văzduh”

Constantin Brâncuşi, Pasare in vazduh, Sursa BBC Radio 3
Constantin Brâncuşi, Pasare in vazduh, Sursa BBC Radio 3

Un alt ciclu, de 16 scupturi, pe aceeaşi temă – “Păsări în văzduh” – aparţine perioadei 1931-1936. Stilizarea este şi mai accentuată – picioarele păsărilor sunt simplificate şi micşorate într-o formă conică, trupul arcuit în sus, ochii dispar, ca şi cum întreaga vitalitate s-ar fi concentrat în interior şi ca şi cum legătura cu Pământul ar deveni tot mai subţire. Suprafaţa sculpturilor, indiferent de materialul folosit, este lustruită perfect, ca o oglindă.

“Păsările în văzduh” se află şi ele, astăzi, în marile muzee ale lumii, în SUA, Italia, chiar în Australia (două “Păsări”, una din marmură albă, alta din marmură neagră), în Galeria Naţională din Canberra.

“Păsările” lui Constantin Brâncuşi creează o adevărată metafizică a zborului, exprimă, în forma perfectă, o dorinţă de sublimare, de fixare a unei armonii interioare, un triumf al spiritului asupra materiei. “Eu nu creez păsări, ci zboruri” este expresia concentrată, emblematică a geniului brâncuşian. Iar “zborul”, ca şi “coloana”, reprezintă un fel de “infinit îmblânzit” (Constantin Noica), vital pentru nevoia omului de a da sens existenţei.

Ziua Naţională Constantin Brâncuşi

Constantin Brâncuşi, Exponate MoMa, SUA
Constantin Brâncuşi, Exponate MoMa, SUA

De “Ziua Naţională Constantin Brâncuşi”, în 2020, din nefericire, aşa cum aflăm din mass-media, se proiectează holograme 3D şi se organizează ceremonii care costă mii de euro (in absenţa operei brâncuşiene) sau în timp ce “Cuminţenia pământului”, de exemplu, una dintre celebrele opere ale sculptorului român zace într-un depozit secret, pentru că statul român nu a putut sau nu a vrut să o cumpere, nu a putut sau nu a vrut nici măcar să achite asigurarea de 2000 de euro care ar fi permis expunerea temporară a operei.

De la discursurile oficiale ostentative şi goale de sens la metafizica zborului şi la esenţa lucrurilor, cristalizată in capodoperele lui Brâncuşi, distanţa este enormă. Nu ne rămâne decât să-l preţuim pe Constantin Brâncuşi cunoscându-i şi înţelegându-i opera, încercând să vedem, cum a văzut el, “spiritul tăinuit în materie”.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.