Inchisoarea cu celule, aflata in Port Blair, pe insulele Andaman din India, a fost un loc al torturarii pentru prizonierii politici sau, asa cum a spus si ziaristul Onkar Singh, „martor mut al toturilor unor luptatori pentru libertate”. Portul Blair a fost botezat dupa numele locotenentului Archibald Bladir, din Compania Britanica a Indiilor de Est, mai cu seama dupa numele celui care a incercat, fara succes insa, sa infiinteze aici, in anul 1789, o colonie britanica.
Numai ca planurile britanicilor nu s-au oprit aici, in anul 1858, acestia ocupand din nou acest loc. De aceasta data, britanicii au decis sa infiinteze aici o colonie de detinuti, in urma retinerilor facute in timpul Revolte Sepoy. De fapt, rebelii indieni au fost deportat de pe continent, cam la 1.370 kilometri la vest, in insulele Andaman.
Aici, rebelii indieni au fost obligati sa paraseasca zona pentru a face loc unei inchisori, inainte, culmea, ca acestia sa fie inchisi. In vremurile erau din ce in ce mai zbuciumate, iar revoltele din India capatau o amploare tot mai mare. Acesti oameni luptau pentru libertate, drept pentru care britanicii au considerat ca revoltele lor trebuie inabusite imediat. Astfel, s-a decis construirea unei inchisori noi si, undeva pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, au fost demarate lucrarile de constructie la inchisoarea cu celule din Port Blair, o cladire mult mai mare, circulara, cu un scop precis, si anume pentru incarcerarea detinutilor politici.
Cu vedere la mare, aceasta inchisoare se afla pe un deal mic situat in nord-vestul orasului de astazi. Initial, britanicii au construit sapte aripi din caramida rosie-maronie, insa intr-un final, aveau sa ramana doar trei, deoarece restul de patru au fost distruse de japonezi in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Aceste aripi se intindeau, aproape amenintator, dintr-un turn crenelat amplasat in centru.
In fiecare aripa din aceasta inchioare, se afla cate trei etaje cu celule, iar deasupra, precum un strajer atent, statea turnul de observatie, de unde britanicii puteau vedea absolut tot, inclusiv imprejurimile, controland astfel si ceea ce se intampla in orasul Port Blair. Si, in orice caz, inchisoarea cu celule avea 698 de incaperi, ceea ce permitea ca detinutii politici sa fie tinuti in celule diferite. Tot aici, unii detinuti si-au pierdut viata, fiind executati in partile vizibile din celule.
In sfarsit, inchisoarea din Port Blair a functionat pana in anul 1945, ca mai tarziu, si anume in 1979 sa fie declarat monument national. Din nefericire, a suferit grave avarii din cauza tsunamiului din anul 2004, dar chiar si in prezent, complexul memorial este o marturie vie a incrancenarii britanicilor de a inabusi orice lupta pentru libertatea Indiei. De pilda, in anul 2006, mai traiau cativa fosti detinuti politici, acestia fiind felicitati de Guvernul Indiei pentru lupta dusa fata de dorintele britanicilor.
