Insectele lepismantide fac parte din ordinul Thysanura, familia Lepismatidae de aceea mai sunt numite si tusanure si descind din grupuri de insecte primitive, in timp ele evoluand in felul lor caracteristic si unic.

Particularitatea lepismantidelor este ca nu sunt inzestrate cu aripi, insa se aseamana din punct de vedere al organizarii cu rudele lor inaripate. Pe corpul lor in zona toracelui au o serie de indoituri laterale in care inainte de evolutia lor proprie se dezvoltau aripile stramosilor lor inaripati. De asemenea cercetatorii au observat la aceste insecte ca traheea care duce spre aceste indoituri ale toracelui lasa sa se vada schema de pornire a aripilor care insa nu au mai crescut dar totusi reprezinta o dovada ca aceste insecte se trag din acele specii de insecte primitive care au trait cu 300 milioane de ani in urma si care, mai mult decat atat, reprezentau stramosii a numeroase specii de animale care traiesc astazi.

Pestisorul argintiu cunoscut cu denumirea stiintifica de Lepisma saccharina este un mare iubitor de zahar si apare frecvent in gospodariile oamenilor, in camari, dulapuri, pe sub ghivecele mari de flori si in pivnite. In salbaticie, aceasta insecta traieste in locuri intunecate si umede, de obicei pe sub vegetatia in stare de putrefactie de pe sol sau stratul de frunze moarte de pe pamant. Corpul sau aplatizat si lung de 0,7-2 cm este acoperit de multe segmente in nuante de culori gri-argintii de la care a primit si denumirea de pestisorul argintiu. La spate la capatul abdomenului prezinta 3 cozi care au aceeasi lungime (de aproximativ 3 mm) si se numesc cerci, iar la cap se pot distinge 2 ochi compusi, lipsiti de oceli si care sunt separati unul de altul.

Thermobia domestica, Foto: nebula.ipdtest.net

Pestisorul argintiu este un gandacel nocturn, activ pe timpul noptii, ziua sta mereu ascuns in locuri foarte slab luminate. Cum intra in contact cu lumina fuge iute si incearca sa dispara din raza vizuala, sa se ascunda intr-un loc intunecos. In acest sens este ajutat de picioarele sale sprintene, pestisorul argintiu fiind in general o insecta foarte mobila si agila. Ii place sa manance zahar si alte substante zaharoase, amidon dar si faina, lipici, clei, legaturi de carti, tapet, hartie, tesaturi care sunt scrobite si altele. Avantajul este ca are nevoie de o cantitate mica de hrana, ceea ce face sa nu fie o insecta foarte daunatoare, prejudiciul adus de ea este aproape nesesizabil. Acest lucru nu mai este valabil daca traieste in conditii favorabile reproducerii si se inmulteste prea repede. Acest lucru insa se intampla rar deoarece la aceasta insecta conditii favorabile inseamna cu adevarat o temperatura a mediului speciala si o umiditate mare. Imperecherea dintre mascul si femela se realizeaza simplu, fertilizarea este indirecta, ouale sunt depuse sub forma unor gramajoare mici in fisuri si crapaturi mai mari sau mai mici, astfel alese incat acestea sa incapa si sa stea in siguranta acolo pentru incubare. Metamorfozarea la aceasta specie dureaza foarte mult, pana la 12 luni.

Citește și:  Păduchi ai păsărilor, află totul despre ei

Specialistii au descoperit ca aceste insecte sunt foarte dependente de apa la fel ca stramosii lor primitivi. Acest lucru este foarte important, astfel pentru combaterea lor prima masura de control consta in reducerea umiditatii din locul respectiv in care s-a produs infectia cu acesti paraziti.

O alta insecta asemanatoare este Thermobia domestica sau pestisorul-de-soba, care apare si ea in gospodarii insa este o consumatoare de resturi de alimente si clei ce apare la tapetul de pe pereti.

Un musafir nedorit al musuroaielor de furnici este Atelura formicaria sau altfel spus pestisorul-furnica se aseamana cu celelalte doua specii descrise mai sus insa face parte din familia Nicoletiidae. Are corpul lung de 5-8 mm, in forma alungita si acoperit de solzi, in nuante aurii-metalizate si traieste mai ales in gunoaie si cuiburi de furnici.

In lume exista aproximativ 190 de specii de lepismantide, care traiesc mai ales in regiunile calde si umede, in paduri pe ramurile copacilor, in vizuinile de animale, in gunoaie, pe sub plantele aflate in stare de putrefactie pe sol, in crapaturi de roci si locuintele oamenilor.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.