In nordul Greciei, la poalele muntelui Pieria, se afla un satuc de fermieri numit Vergina care, la inceput, nu iesea cu nimic in evidenta, insa aici, undeva prin anul 1977, avea sa fie descoperita o comoara arheologica. In jurul micului sat, in aceasta zona pana nu demult uitata, se intindea stravechea capitala regala a Macedoniei, Aigai, despre care se spune ca ar fi fost locuita chiar din Epoca Bronzului. De-a lungul vremii, asezarea s-a dezvoltat mult, si nu intamplator, Aigai fiind resedinta instaritilor regi macedonieni.
Cel care a facut aceasta descoperire importanta a fost arheologul grec Manolis Andronikos care, in anul 1977, a gasit aici mai multe morminte, insa ceea ce a impresionat atunci, de altminteri, si astazi, a fost un splendid tumul, despre care in scurt timp s-a spus ca ar pastra ramasitele ale marelui rege macedonean Filip al II-lea, dupa cum bine stim, tatal lui Alexandru cel Mare.
S-a descoperit, deci, mormantul lui Filip al Macedoniei, aceasta ipoteza fiind sustinuta de grandoarea catacombei care avea doua incaperi si in care se afla un sarcofag de aur. Acest sarcofag impresionant, atat prin dimensiuni, cat si prin grandoarea sa, purta blazonul familiei regale macedonene. Echipa de arheologi condusa de Manolis Andronikos a descoperit in sarcofagul de aur scheletul unui barbat. Langa aceasta incapere, in care se aflau presupusele ramasite pamantesti ale lui Filip al Macedoniei, se mai aflau ramasitele unei femei, acestea fiind adapostite de un sarcofag aproape identic. Multi arheologi au vazut aceasta descoperire cu un oarecare scepticism, in pofida dovezilor clare care indicau ca este vorba despre mormantul lui Filip al Macedoniei.
Iar acesta nu a fost decat inceputul, deoarece, ulterior, au fost incepute alte sapaturi care, de aceasta data, au scos la lumina un alt mormant poate la fel de important ca primul. Se crede ca in acesta din urma s-ar afla ramasitele pamantesti ale lui Alexandru al IV-lea al Macedoniei, fiul lui Alexandru cel Mare. In acelasi timp, arheologii isi aratau dubiile cu privire la veridicitatea identificarii primul mormant ca apartinandu-i lui Filip al II-lea al Macedoniei, cu atat mai mult cu cat datarea, la 317 i.Hr., ar fi indicat ca, de fapt, mormantul ii apartine fiului nelegitim al lui Filip al II-lea, si anume Filip al III-lea.
S-au creat nenumarate controverse in jurul acestei descoperiri, devenind un studiu de caz printre mai tinerii aspiranti la aceasta profesie. Chiar si asa, nicio controversa nu poate stirbi din importanta acestei uluitoare descoperiri facuta la Vergina, un mic sat de fermieri din Grecia. Plus, mormantul lui Filip al Macedoniei contine multe artefacte, precum si cateva fresce superbe, realizate in culori stralucitoare, care le ofera cercetatorilor detalii pretioase cu privire la tehnicile pe care grecii le foloseau la acele vremuri.
Numai ca un lucru este cert: aceste sapaturi si urmarea lor, adica descoperirile facute, sunt cele mai importante din epoca moderna, ca si cand am spune ca, in secolul al XXI-lea, s-a descoperit o piramida poate la fel de impresionanta ca cea a lui Keops, din Giza. Mai mult decat atat, situl arheologic din Vergina reprezinta stadiul uimitor de dezvoltare la care civilizatia europene ajunsese pana la acel moment, sa nu mai mentionam de faptul ca aceste descoperiri i-au ajutat pe specialisti sa stabileasca, aproape cu exactitate, cum s-a facut trecerea de orasul-stat clasic la asezarile imperiale din epocile elenistica si romana. Nu e de mirare faptul ca UNESCO a inclus acest sit, in anul 1996, mai cu seama mormantul lui Filip al Macedoniei din Vergina, in Lista Patrimoniului Mondial.
