Acum 70 milioane de ani, in perioada Cretacicului superior a trait o specie de broasca testoasa cu o forma a capului ciudata, se asemana cu o palnie. Ramasitele sale fosile au fost descoperite in sedimentele cretacice din largul coastei Africii, in Maroc.

Ocepechelon bouyai, Foto: novataxa.blogspot.com

Paleontologii au explicat aceasta forma a testoasei ca fiind o adaptare la viata acvatica. Specia a fost numita stiintific Ocepechelon bouyai si s-a estimat lungimea craniului ei la aproximativ 70 cm. Avea botul lung si tubular, maxilarele lungi si inguste, lipsite de dinti insa cu structuri specifice care ii ofereau posibilitatea sa roada hrana.

Conform specialistilor aceasta testoasa nu reusea sa deschida foarte larg gura, ajungea doar la 6 cm. Avea insa posibilitatea sa absoarba o cantitate mare de apa in obrajii largi si voluminosi si astfel sa inghita si prada, iar apoi sa elimine apa afara. Hrana sa consta din vietuitoare acvatice de dimensiuni reduse, cum sunt de exemplu cefalopodele, pestii si meduzele mici.

Corpul testoasei era voluminos, acoperit de piele groasa si o carapace foarte subtire, iar cele patru membre se asemanau cu niste inotatoare foarte mari. Un exemplar adult putea avea lungimea mai mare de 3 m, ceea ce arata ca a fost cea mai mare specie de broaste testoase care a trait vreodata pe Pamant. Ochii erau mari si orientati in sus, iar narile si ele bine evidentiate, pozitionate foarte aproape de acestia, la baza botului.

Citește și:  Dinozaurul Compsognathus un carnivor biped din Jurasicul superior

Descoperirea consta dintr-un craniu al unui exemplar care a fost gasit in sedimentele cretacice din provincia Kouribga, in Maroc. Specia a fost clasificata in superfamilia Chelonioidea, familia Dermochelyidae.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.