Pogonias cromis care traieste la coastele atlantice ale Americii de Nord se remarca prin sunetele specifice ce se aud din departare si care impresioneaza la fel ca sunetele croncanitoare ale altei specii care apare in Marea Neagra si Marea Mediterana numita popular Corbul-de-mare sau stiintific Corvina umbra sau Covina nigra. Capacitatea acestor specii de a produce sunete se datoreaza vezicii umplute cu aer, ceea ce face sa fie numiti si pesti-tambur sau fluture-tambur (cei care au dimensiuni mai mici).

Pestele Pogonias cromis face parte din familia Sciaenidae si reprezinta cea mai mare specie a acesteia. Are lungimea corpului de 1,7 m si greutatea de 51 kg, dar in cazuri exceptionale poate ajunge si la lungimea de 3 m. Femela este intotdeauna mai mare decat masculul si cantareste mai mult.

Are corpul compact, iar numarul de mustati sub maxilarul inferior la acest peste este foarte mare, de 20. Cu ajutorul lor isi localizeaza prada, iar cu dintii puternici zdrobeste cochiliile de stridii si le mananca carnea, sau carapacele de crabi si creveti ori prinde alte creaturi ascunse prin nisipul de pe fundul apei. La Pogonias cromis nu se poate vorbi despre un colorit impresionant deoarece pestele este mai mult lipsit de culoare, pe partea ventrala este albicios, iar pe pareta dorsala este argintiu sau gri-deschis. Unele exemplare sunt gri-inchis si prezinta cateva dungi bronz-maronii transversale, pe partile laterale ale corpului.

In perioada de reproducere, din lunile februarie-martie, femela depune icrele in apele salmastre ale golfurilor si estuarelor. O femela poate depune 6-32 milioane de icre anual, depinde de dimensiunea sa corporala. Icrele au cel mult diametrul de 1 mm, iar larvele masoara intre 1,9-2,4 mm. La inceput, larvele se hranesc cu lichidul din sacul vitelin si astfel ajung la 2,8 mm, apoi devin pelagice, sunt duse de curentii de maree in golfuri si estuare bogate in nutrienti, unde se dezvolta ca intr-o pepiniera naturala si se hranesc initial cu zooplancton.

Aceasta specie este apreciata ca peste comercial dar si in pescuitul sportiv, iar comparativ cu alte specii atlantice este preferata de pescari, pentru carnea sa alba si grasa, dar si pielea deosebita, ambele sunt foarte gustoase. Cel mai bine este sa fie pescuiti primavara, inainte de depunerea icrelor, pentru ca sunt mai grasi decat in perioada lunilor de vara.

Speranta de viata la acest peste este de 58 de ani pe coasta Atlanticului si mai mica in alte zone.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here