Regalskeppet Vasa este un vas suedez construit intre anii 1626 si 1628 care, atunci cand a fost creat, se dorea a fi cel mai puternic vas de razboi din lume, ce dispune de 64 de turnuri de bord, aranjate pe doua punti. Cel care a comandat construirea vasului de razboi a fost regele Gustav Adolf al Suediei, care a trebuit sa plateasca 100.000 de taleri, adica 2 la suta din produsul intern brut al Suediei.
Regele a dorit sa se implice in construirea vasului, drept pentru care a dat indicatii clare in privinta anumitor privinte, acestea fiind intocmai respectate de constructori. Regalskeppet Vasa avea o lungime de 69 de metri si, de la chila pana in varful catargului, masura 52,5 metri. Era, asadar, un vas de razboi impresionant atat prin dimensiuni, cat si prin felul in care arata, avand zece panze si trei catarge. Mai mult, la bordul Vasa incapea un echipaj de 145 de marinari, vasul de razboi oferind facilitati pentru 300 de soldati.
Prima calatorie pe care a facut-o a fost cea de la 10 august 1628, aceasta fiind, de altfel, si ultima. Atunci, Vasa a plutit doar 120 de metri, dupa care s-a inclinat pe partea dreapta. Apa a tasnit in interior prin gaurile destinate tunurilor. Multimea, care venise sa asiste la primul voiaj al vasului de razboi suedez, s-a aratat ingrozita si, in acelasi timp, amuzata, corabia scufundandu-se in cele din urma. Atunci, treizeci de membri ai echipajului si-au pierdut viata, culmea, chiar inainte sa plece la razboi. Si cum tehnicile de construire nu erau chiar atat de avansate, nu s-au cunoscut cauzele pentru care Regalskeppet Vasa s-a scufundat. Intr-un exces de furie, regele Gustav Adolf al Suediei a ordonat ca vinovatii sa fie de indata pedepsiti crunt.
Din fericire, nimeni nu a trebuit sa plateasca pentru scufundarea vasului de razboi, intrucat persoana care realizase planurile vasului incetase deja din viata. Ceea ce este amuzant este faptul ca planurile fusesera realizate pe baza masuratorilor facute chiar de rege. Cat in privinta cauzelor pentru care Vasa s-a scufundat, acestea sunt pe cat de simple, pe atat de stupide, chiar si pentru acele vremuri – vasul a fost mult prea greu si a avut balast insuficient.
Desi s-a vazut chiar din port ca Vasa nu este stabil, s-a permis plecarea sa in larg, la cateva minute, vasul scufundandu-se. In prezent, Regalskeppet se afla in propriul muzeu din Stockholm, vasul de razboi fiind supus unor lucrari de restaurare in anul 1961. Dincolo de aceste detalii mai putin fericite pentru istoria statului suedez, vasul de razboi Vasa sau Wasa, cum mai este cunoscut, este o adevarata capodopera, motivele folosite pentru decorarea sa fiind preluate din mai multe domenii, cum ar fi mitologia greaca, Biblie, istoria Imperiului Roman s.a. Este, in fond, parte a unei privelisti grandioase, pastrata peste secole.
