Reprezintă cea mai veche universitate înfiinţată pe teritoriul Africii de Sud. A luat fiinţă în anul 1829, sub forma unui colegiu pentru băieţi, denumit Colegiul Africii de Sud. Aici se pregăteau elevii de liceu pentru a fi acceptaţi ulterior în cadrul Universităţii din Capul Bunei Speranţe.
Din 1880, pe fondul descoperirii zăcămintelor de aur şi diamante din nordul provinciei Western Cape, Colegiul Africii de Sud a început să înflorească. Foarte mulţi băieţi frecventau cursurile colegiului, urmând să se angajeze ulterior în minele proaspăt deschise. Aveau nevoie de educaţie în acest sens, iar colegiul era cel mai bun loc unde o puteau căpăta. Instituţia a beneficiat de fonduri tot mai mari, atât fonduri private, cât şi fonduri din partea guvernului, astfel că între 1880 şi 1900 a evoluat, devenind o universitate în adevăratul sens al cuvântului.
A fost dotată cu numeroase laboratoare ştiinţifice şi în cadrul ei s-au înfiinţat departamentele de geologie şi mineralogie. În 1886, consiliul profesoral a decis să conducă un experiment. Au fost primite la cursurile de chimie trei fete, cu toate că instituţia de învăţământ era oficial una exclusiv pentru băieţi. Cert este că elevele au dovedit atât de multă seriozitate, încât s-a decis ca în cadrul colegiului să fie admise în mod regulat şi fetele.
Din 1902, s-au înfiinţat noi departamente – cel de educaţie şi inginerie – şi au început primele cursuri de medicină. În baza acestor modificări, în 1918, Colegiul Africii de Sud a fost proclamat în mod oficial Universitatea Cape Town. În anii ce au urmat, tot mai mulţi elevi au luat cu asalt cursurile, iar guvernul a oferit şi mai mult suport financiar. În 1920, dintre studenţii universităţii au făcut parte şi primii zece sud africani de culoare.
În 1928, Universitatea Cape Town şi-a mutat sălile de clasă şi campusul pe suprafaţa celebrului domeniu Groote Schuur din Cape Town.
De-a lungul anilor, Universitatea Cape Town a reuşit să se impună drept una dintre cele mai prestigioase unităţi de învăţământ ale Africii de Sud, devenind lider în studiu şi cercetare educaţională. Între 1960 şi 1990, atât consiliul profesoral cât şi studenţii au luptat împotriva măsurilor de discriminare rasială datorate politicii de apartheid, dovedindu-se o instituţie liberală. Din 1980, Universitatea Cape Town a deschis larg porţile tuturor studenţilor de culoare, astfel că aceştia au ajuns să reprezinte în anii 1990 mai mult de o treime din efectivul studenţilor, 35%.
Au avut loc chiar şi proteste soldate cu victime, studenţii şi profesorii manifestând pentru egalitate rasială de câte ori aveau ocazia. În cadrul campusului se organizaseră deja atât de multe evenimente de acest gen, încât guvernul a interzis folosirea campusului în alte scopuri decât cele educaţionale. În 1987, campusul a devenit scena unor noi acţiuni de protest contra discriminării rasiale, iar poliţia a pătruns cu forţa şi a pus capăt manifestaţiei.
După îndepărtarea regimului şi venirea la putere a lui Nelson Mandela, numărul studenţilor sud – africani de culoare a crescut şi mai mult, iar în 2004, la Universitatea Cape Town învăţau peste 20.000 de studenţi de culoare.
Campusul universitar poartă numele de Upper Campus şi se află pe crestele de la Devil’s Peak, în jurul domeniului Groote Schuur. Aici au fost construite o serie de clădiri universitare în perioada anilor 1928 – 1930, iar în prezent aici se desfăşoară cursurile a patru dintre cele şase facultăţi ale universităţii: facultăţile de Cercetare, Inginerie, Ştiinţe Umane şi Comerţ. Cel mai important loc al campusului este galeria Jameson unde, anual, au loc ceremonia de absolvire a cursurilor şi numeroase alte evenimente de ordin cultural. Biblioteca impresionantă a Universităţii Cape Town se află localizată în cadrul Upper Campus şi este cunoscută sub numele de Biblioteca Chancellor Oppenheimer, cu o colecţie record de aproape un milion şi jumătate de volume aflate în posesie.
Universitatea Cape Town dispune de încă alte două campusuri, Middle Campus şi Lower Campus, situate în suburbiile Rondebosch, Rosebank şi Mowbray, unde se ţin cursurile facultăţilor de Drept şi Muzică. Tot aici, se află şi numeroase birouri administrative şi terenuri destinate activităţilor sportive.
Universitatea Cape Town dispune de 36 de cluburi sportive, specializate în arte marţiale, fotbal, rugby, volei, polo, tenis, handbal, hochei, atletism, box, surfing, rafting şi paintball.
Există şi foarte multe societăţi studenţeşti formate în cadrul Universităţii Cape Town, cum ar fi societăţi religioase, societăţi politice, societăţi culturale şi societăţi academice.
Limba de predare a cursurilor este limba engleză. În prezent, în cadrul Universităţii Cape Town învaţă peste 25.000 de studenţi, dintre care numai 36% reprezintă populaţie albă. Restul sunt studenţi sud africani de culoare, aparţinând unei multitudini de etnii. În ce priveşte raportul între fete şi băieţi, este egalitate. Jumătate sunt fete şi jumătate sunt băieţi.
Universitatea Cape Town se mândreşte cu foştii ei studenţi. Aici au învăţat şi absolvit cursurile unii dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai elitei intelectuale a Africii de Sud. Trei dintre laureaţii cu premiul Nobel ai Africii de Sud au fost studenţi ai acestei universităţi: Sir Aaron Klug, profesorul Alan MacLeod Cormack şi JM Coetzee. Un alt strălucit student al Universităţii Cape Town a fost şi doctorul în chirurgia inimii, Christiaan Barnard.
În fiecare an, la 24 septembrie, Universitatea Cape Town celebrează ziua Moştenirii, o sărbătoare a trecutului sud african sub toate aspectele sale. În ideea de a preţui moştenirea naţională, campusul dispune de numeroase monumente memoriale care evocă sub o formă sau alta momente cheie din istoria poporului sud african, nu doar din punct de vedere politic, ci şi al performanţelor de ordin ştiinţific, medical, cultural. Aceste mici monumente amintesc fie de o descoperire în domeniul arheologic, fie de evoluţia limbii poporului sud african. Universitatea Cape Town încearcă în acest fel să ajute pe tineri să îşi cunoască şi preţuiască trecutul, pentru că numai astfel generaţiile tinere vor putea clădi un viitor luminos.
