Specii de animale și păsări de vânat din România:

Capra neagră, specia Rupicapra rupicapra carpatica L.

Capra neagră este reprezentată în țara noastră de specia care are denumirea științifică Rupicapra rupicapra carpatica L. Ea a fost localizată în masivele muntoase ale Carpaților, mai ales în Munții Retezat, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Munții Făgăraș, Munții Vrancei și Munții Rodnei. Vara apare la limita pădurilor alpine, la altitudini mai mari de 2000 m.

Căpriorul, specia Capreolus capreolus L.
Capriorul (Capreolus capreolus), Mascul, Foto: sodahead.com

Căpriorul apare în pădurile de deal din țara noastră dar și în anumite zone de șes (în Banat și Crișana) și are denumirea științifică Capreolus capreolus L. Femela este mai mică decât masculul, dar în general greutatea și mărimea acestor animale depinde de bogăția de hrană din arealul din care trăiesc. Speranța de viată la căprior este de 12-15 ani.

Cerbul comun, specia Cervus elaphus L.

Cerbul comun este un animal sălbatic care trăiește în regiunile de deal și de munte din Europa, Asia de Est și America de Nord. Are denumirea științifică Cervus elaphus L. În țara noastră este cunoscut cu denumirea de Cervus elaphus carpahicus. De asemenea, datorită faptului că este un animal de talie mare, cu statură frumoasă și puternică, este numit și cerbul-nobil sau cerbul-roșu.

Ursul brun la vizuină, specia Ursus arctos L.

Ursul brun din pădurile întinse ale lanțului Carpatic are denumirea științifică Ursus arctos L. Este un animal masiv, puternic și a fost numit popular și ursul mâncător de hoituri sau ursul furnicar. Existența sa este amenințată cu dispariția la noi în țară deoarece este distrus intens ecosistemul, se fac multe defrișări ilegale. Rezervația Naturală de la Zărnești din județul Brașov se numește ,,Sanctuarul urșilor˝ și se întinde pe o suprafață de 70 ha ce cuprinde iazuri, pâraie, pășuni și păduri.

Cerbul lopătar, specia Dama dama L.

Cerbul lopătar apare mai ales în pădurile de foioase de câmpie și deal din Transilvania și Banat. Are denumirea științifică Dama dama L și poate avea lungimea corpului de 1,4-1,9 m, iar greutatea de 35-150 kg. Cel mai mare dușman natural al său este lupul.

Cocosul de munte

Cocoșul de munte este cea mai mare pasăre de vânat de la noi din țară. Apare în pădurile de brazi din Munții Carpați, la altitudini de 1200-1500 m și are denumirea științifică Tetrao urogallus L. Dușmanii să naturali sunt păsările răpitoare, râsul, jderul, lupul și acvila.

Iepurele de camp, Specia Lepus europaeus

Iepurele comun este cel mai cunoscut rozător din țara noastră. Specia din Romănia are denumirea științifică Lepus europaeus L, iar subspecia se numește Lepus europaeus transsylvanicus. Cei mai mari dușmani naturali ai iepurelui sunt păsările răpitoare și vulpile.

Pietrarul - Martes foina

Jderul de piatră are denumirea științifică Martes foina L și apare în zone de deal și de munte, dar și în Dobrogea.

Jderul de padure - Martes martes

Jderul de copac are denumirea științifică de Martes martes L. și este cunoscut și cu numele de jderul-nobil sau jderul de pădure. Preferă regiunile cu păduri de munte, sau limita superioară a pădurilor întinse.

Specia Canis lupus, Foto: picstopin.com

Lupul este un animal sălbatic ce apare în pădurile de deal și de munte din Munții Carpați și Munții Apuseni. Are denumirea științifică Lupus canis L. Este un prădător periculos care vânează cu multă prudență și viclenie. Nu scapă nici o ocazie de a vâna și nu cruță nici un fel de animal.

Mistreț, specia Sus scrofa, Foto: roughguides.com

Mistrețul este răspândit în țara noastră în regiunile de munte și deal cu păduri întinse din Banat și Brașov. Specia din România are denumirea științifică Sus scrofa attila T. Mistrețul apare și în stufărișul bălților din Delta Dunării, iar subspecia se numește Sus scrofa attila. Cele mai mari exemplare se găsesc la munte deoarece acolo au hrană din abundență. Cei mai mari dușmani naturali ai săi sunt lupul, râsul și ursul.

Citește și:  Ankylozauri, specii de dinozauri cu carapace din Cretacic
Oaia sălbatică europeană, Muflonul

Oaia sălbatică europeană sau muflonul trăiește în cârduri și în țara noastră deși el este originar din Insulele Sardinia și Corsica. Are denumirea științifică Ovis musimon. Masculul se diferențiază de femelă prin coarnele mari, groase, lungi și spiralate.

Rasul carpatin (Lynx lynx), Foto: wallpaper-free-download.com

Râsul are denumirea științifică Lynx lynx L. Trăiește numai în zone de munte, cu relief accidentat și greu accesibil. Este prezent în Carpații Meridionali și Răsăriteni, în Munții Apuseni, Munții Harghitei și Munții Gurghiului. Este un câțărător excelent și poate înota.

Pisica sălbatică, specia Felix silvestris

Pisica sălbatică are denumirea științifică Felix silvestris și trăiește în pădurile întinse din țara noastră, la altitudini cuprinse între 900-1200 m. Își face culcușul în scorburile arborilor bătrâni, pe sub rădăcinile copacilor dezrădăcinați sau crăpăturile de stânci. Multe exemplare trăiesc și în regiunile de șes sau de deal, unele ajung chiar în stufăriile dese din bălțile din Delta Dunării. Vânează iepuri, fazani, potârnichi, porumbei sălbatici, tot felul de rozătoare și chiar pui mici de căprioare. Cel mai mare dușman al pisicii sălbatice este râsul.

Fazanul, specia Phasianus colehicusFazanul este o pasăre de vânat care trăiește în pădurile mici cu luminișuri de la deal și câmpie. Preferă regiunile de la altitudini mici, de cel puțin 300 m. Are denumirea științifică Phasianus colehicus.

Rața sălbatică, specia Anas platyrhynchosPhalacrocorax carbo, Foto: arthurgrosset.comGainusa de balta - Gallinula chloropusFulica-atra.jpg

Rața sălbatică face parte din grupul Anseriformes. La noi în țară trăiește în regiunile cu ape adânci stătătoare rața mare (sau rața sălbatică) care are denumirea științifică de Anas platyrhynchos. Este întâlnită în apele înterioare sau din Lunca Dunării, dar și în zona alpină, la altitudini de 2000 m, pe Lacul Zănoaga din Munții Retezat. În țara noastră trăiesc și alte specii de păsări de apă: cormoranul sau specia Phalacrocorax carbo, găinușa de baltă sau specia Gallinula chloropus, lișița sau specia Fulica atra.

Sitarul, specia Scolopax rusticola

Sitarul este o pasăre migratoare care are denumirea științifică Scolopax rusticola. Apare la noi în țară în luna martie, iar uneori cuibărește în Munții Carpați.

Dropia-–-Otis-Tarda1.jpg

Dropia este o pasăre sălbatică care nu prea mai cuibărește în țara noastră. În ultimii ani s-a încercat reintroducerea acestei specii în avifauna țării, prin programe speciale pornite de Asociația ,,Salvați Dunărea și Delta˝. Cele mai multe exemplare de astfel de păsări existau în Câmpia Bărăganului, însă treptat ele au dispărut, acum această specie este mai rară la noi în țară sau chiar a dispărut din biotopul ei (Dobrogea, Oltenia, Bărăgan, Crișana și Banat). Are denumirea științifică Otis tarda L.

Potârnichea, Specia Perix perdix, Foto: bird-songs.com

Potârnichea este o specie de vânat destul de rară în România, care trăiește în zone de deal și câmpie cu terenuri agricole. Are denumirea științifică Perdix perdix.

Pitpalacul, Specia Coturnix coturnix, Foto: birdsofkuwait.com

Prepelița are denumirea științifică Coturnix coturnix și este cunoscută și cu numele de pitpalac. Apare la noi în țară în luna aprilie și pleacă în luna septembrie.

Porumbelul de scorbură sau porumbelul gulerat, specia Columba palumbusPorumbelul de stanca (Columba livia)Turturica (Streptopelia turtur), o pasare granivoraGugustiucul a devenit o pasare sedentara in tara noastraGugustiucul - Streptopelia decaocto

Porumbelul este o pasăre ce apare frecvent la noi în țară. Face parte din familia Columbidae și este o pasăre de vânat. Sunt mai multe specii de astfel de păsări și anume: porumbelul de scorbură sau porumbelul gulerat (Columba palumbus), porumbelul de stâncă (Columba livia), turturica și guguștiucul.

Uliul porumbar, Specia Accipiter gentilis

Uliul porumbar trăiește în pădurile de deal și câmpie și are denumirea științifică Accipiter gentilis L. Este o pasăre ocrotită prin lege.

Bufnita Bubo bubo

Bufnița sau Buha trăiește aproape în toate regiunile din țara noastră. Cele mai multe exemplare sunt în zonele cu sălcii de la malurile Dunării și în Dobrogea. Are denumirea țtiințifică de Bubo bubo L.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.