Dacă te gândești la Belgia, ce-ți vine în minte prima oară? Parlamentul European de la Bruxelles? Ciocolata belgiană? Berea în sute de sortimente? Bicicletele? Sortimentele generoase de brânză? Cu ce asociezi, ca turist, o țară, un loc în care călătorești? Cu ceea ce reprezintă acel loc sau cu ceea ce-ți transmite el ție personal, cu ceea ce-ți lasă în suflet?
Pentru mine, Belgia e, mai mult decât orice altceva, ciocolată și biciclete. Sau biciclete și ciocolată, ordinea e aleatorie, importanța, aceeași. Și mai e și o fată dragă care și-a împachetat viața într-un geamantan și, într-o mână cu iubirea, cu cealaltă pe ghidonul bicicletei, a început o viață nouă acolo. În Liege, Belgia.
Final de septembrie 2013, cu-n rucsac pe umăr și nerăbdare în suflet, după un zbor lin și low cost, de la Cluj Napoca la Charleroi, am ajuns în Belgia pentru care mă hotărâsem pe neașteptate, cu puțin timp în urmă, când o ofertă atractivă-mi făcuse cu ochiul și fata dragă de-acolo îmi zisese – hai să pedalezi cu mine. Era vremea să ne cunoaștem, de altfel. Ea dintr-un capăt de țară, eu din celălalt, ne știam până atunci doar din mediul online, legate fiind de un proiect inițiat de ea, preluat și de mine, amândouă bicicliste, amândouă militante pentru mersul pe bicicletă în rândul femeilor.
O călătorie în care am pornit de una singură și-n Belgia am fost așteptată nu doar de emoție și prietenie și drag de întâlnire, ci și de numele Puștiului meu – Marc -, afișat pe toate panourile publicitare. Și-a fost așa, ca și cum depărtarea de el și-ar fi pierdut dintr-o dată din profunzime și un sentiment de confort psihic m-a făcut să primesc cu sufletul și brațele deschise câteva zile foarte speciale de călătorie.
Brugge, orășelul cel cochet și extrem de pitoresc al Belgiei, vizitat la pas, la ceas de seară, cu entuziasmul și bucuria de-a fi, de-a trăi și simți un loc nou, cu bucuria călătoriei și recunoștința apropierii. Fermecător sub aura colorată a toamnei, Brugge mi s-a părut romantic și elegant. Baloanele cu aer cald care se plimbau agale deasupra noastră au fost un alt element care mi-a transmis un sentiment de familiaritate, făcând parte din lumea mea, cea intim legată de iubirile sufletului meu.
Brugge sau Bruges, oraș flamand în Belgia, cu o denumire care provine din limba norvegiană veche și care înseamnă pod, are centrul vechi al orașului înscris în patrimoniul mondial UNESCO și mai poartă și numele de Veneția de Nord, pentru faptul că numeroase canale traversează orașul. Citadelă a dantelelor și a narciselor galbene, Brugge e o mică bijuterie cu care Belgia se mândrește. Clădirile în stil baroc și gotic, așezate între ape și străjuite de sălciile mereu verzi, dau un farmec aparte locului. Mănăstirea benedictină, Catedrala Sf. Maria, Piața Mare a orașului, Piața Burg, Turnul Belfort cu cele 366 de trepte, sunt doar câteva dintre atracțiile acestui oraș pitoresc, extrem de turistic, dar relaxat, liniștit și aparent nesufocat de vizitatori.
De departe, partea cea mai delicioasă, în toate felurile posibile, din călătoria mea în Belgia, a fost zilele de mers pe bicicletă. Una dintre acestea a fost ziua în care-am pedalat din Belgia până în Olanda, ajungând la Maastricht, zi despre care-am scris cu ceva vreme în urmă, în articolul – Maastricht, biciclete și muzică clasică!
O altă zi a fost dedicată în întregime mersului pe bicicletă prin Belgia și această țară, extrem de ofertantă din acest punct de vedere, m-a impresionat puternic. Ziua în care, după un mic dejun de neuitat, cu brânzeturi de toate felurile, cu berea belgiană cea bună, Triple Karmeliet, am pedalat aproximativ 70 km, a fost ca și cum aș fi intrat în paginile unei povești. Îmi dorisem mult să pedalez în acele locuri, admirasem poze de-acolo, visasem acele piste de biciclete nesfârșite, acele peisaje fabuloase.
O vizită la fabrica de ciocolată Galler a fost extrem de potrivită în acea dimineață de sâmbătă când ne pregăteam să pedalăm în povestea noastră și, a trebuit să recunosc, de-acolo am mâncat cea mai bună ciocolată. Galler, fabrica de ciocolată regală din Belgia, cu sortimente variate de forme și arome, praline, trufe, tablete de ciocolată, înghețată, punând un puternic accent pe calitate și detaliu, purtând semnătura Jean Galler, are un magazin de prezentare chiar la fabrică, de unde se pot cumpăra – și degusta! – sortimentele delicate și delicioase de ciocolată.
Am pornit în călătoria noastră relaxate, două fete cu visuri multe-n păr, cu emoții împletite cu întrebări, cu entuziasm în pedale, dornice de momente speciale. Cu biciclete și pătrățele de ciocolată delicioasă. Câmpuri nesfârșite, păduri, ferme, poduri fermecătoare, peisaje calme și senine, ferme de vaci belgiene răsfățate, sate pitorești cu locuitori ce-și duc viața în tihnă și își găsesc extrem de des motive pentru a sărbători ceva printr-un festival, o petrecere, căsuțe fantastic de frumoase, multe pisici – grase și frumoase! – mult verde în armonie cu explozia de culori de toamnă… a fost cea mai frumoasă zi petrecută cu bicicleta, din toată viața mea. O filă de poveste. Am pedalat pe traseul Liege – Comblain au Pont, traseu de aproximativ 35 kilometri care trece de-a lungul râului Ourthe, prin localitățile mici și cochete Tilff, Esneux, Hony, Rivage și Comblain la Tour.
Belgia este o țară cu o infrastructură pentru bicicliști extrem de generoasă și motivantă. Sunt piste late de până la 8 metri care se întind pe kilometri întregi și traversează țara de la un capăt la altul. Din Belgia, pe bicicletă, se poate ajunge și în țările vecine, în Olanda, Franța sau Germania, pe rute cu peisaje impresionante, pe piste generoase, adevărate autostrăzi pentru bicicliști, extrem de bine conectate între ele și marcate, astfel încât să poți pedala zeci de kilometri fără să te rătăcești.
Așadar, în călătoria mea în Belgia am evitat s-ajung, de exemplu, la Bruxelles, nu pentru că nu m-ar interesa acest oraș, ci pentru că simțisem că-i momentul pentru o altfel de călătorie. N-am vânat nici obiective turistice și n-am vrut să bifez lucruri văzute pe o anumită listă. Am vrut doar să trăiesc câteva zile într-o lume în care mersul pe bicicletă e ceva foarte firesc. O țară cu o infrastructură mereu adaptată nevoilor, cu peste 2000 km de piste care – marea majoritate – se pretează oricărui tip de bicicletă și sunt potrivite atât pentru adulți cât și pentru copii, o țară în care mersul pe bicicletă e un stil de viață care îmbină bucuria cu sănătatea, senzația de libertate cu cea de siguranță. O țară civilizată, așa cum trebuie.
