Harta literară a lumii este un concept prin care vă propunem o reprezentare a unor spaţii geografice, pe baza unor repere culturale, mai exact, prin scriitori reprezentativi, al căror nume au intrat în memoria colectivă prin valoarea operelor lor. Nu vom apela la criterii cronologice (pot fi opere din timpuri mai vechi, mai apropiate de zilele noastre sau contemporane), nici la criterii care să vizeze genuri, specii literare sau direcţii estetice, nici la ierarhii (care nu pot fi decât subiective), ci vom avea în vedere scriitori şi opere emblematice pentru o naţiune, citite de un număr mare de oameni şi care au intrat în patrimoniul universal, păstrând amprenta locului în care s-au născut.

Inevitabil, dintr-o astfel de hartă literară vor lipsi nume şi titluri importante, fiind imposibil de acoperit o asemenea realitate într-un articol. Dar, prin comentariile dumneavoastră, puteţi completa harta literară a lumii, astfel încât fiecare să beneficieze de cât mai multe sugestii de lectură, să (re)descopere mari clasici ai literaturii sau scriitori contemporani, cărţi cu adevărat semnificative.

Harta literară a lumii – Europa

Harta literară a lumii
Harta literară a lumii

Din punct de vedere cultural, Europa ocupă un loc privilegiat nu numai prin valoarea excepţională a culturii antichităţii greco-romane, care a stat la baza celei moderne, ci şi prin avantajul unor limbi de circulaţie universală, precum engleza, franceza, spaniola.

Literatura engleză

Harta literară a lumii, Shakespeare
Harta literară a lumii, Shakespeare

Când este vorba despre limba engleză, nu întâmplător i se spune “limba lui Shakespeare”. Dramaturg şi poet, William Shakespeare (1564 – 1616), supranumit “Poetul din Avon”, după locul în care s-a născut (Bard of Avon”), este considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză. Autor de tragedii (“Romeo şi Julieta”, “Trolius şi Cresida”, “Titus Andronicus”, “Hamlet”, “Regele Lear”, “Macbeth”, “Othello”, “Antoniu şi Cleopatra”), comedii (“Furtuna”, “Totul e bine când se termină cu bine”, “Nevestele din Windsor”, “Comedia erorilor”, “Visul unei nopţi de vară”, “Îmblânzirea scorpiei” etc.), a 154 de sonete şi de alte poezii, Shakespeare este încă foarte actual, scrierile lui surprind cele mai intime şi profunde aspecte ale naturii umane, piesele sale se joacă pe marile scene ale lumii.

Jane Austen (1775 – 1817) este o scriitoare emblematică pentru perioada romantică pre-victoriană, a literaturii engleze, remarcabilă prin romanele sale – “Mândrie şi prejudecată”, “Emma”, “Parcul Mansfield”, “Persuasiune” – care atrag atenţia prin ironia subtilă, prin reprezentarea sarcastică a timpului, prin stăpânirea desăvârşită a discursului epic.

Harta literară a lumii, Charles Dickens
Harta literară a lumii, Charles Dickens

Charles Dickens (1812 – 1870) – este marele romancier al direcţiei realiste, cunoscut pentru romanele sale fluviu – “David Copperfield”, “Oliver Twist”, “Marile speranţe”, “Casa umbrelor” etc., un scriitor a cărui popularitate a crescut de-a lungul timpului. Stăpânind desăvârşit valenţele limbii engleze, Dickens a fost extrem de implicat în viaţa socială, politică, artistică a timpului său.

George Orwell (1903 – 1950), cunoscut, mai ales, prin cele două distopii – “Ferma animalelor” şi “1984” – cărţile sale sunt meditaţii profunde asupra condiţiei umane, asupra direcţiei spre care se îndreaptă omenirea, scriitorul fiind convins că, “Într-o lume a amăgirii universale, a spune adevărul e un act de curaj”.

Nu ar putea lipsi de pe harta literară a lumii, în spaţiul literaturii engleze, nici scriitori precum: Virginia Woolf (1882 – 1941), cu romane precum “Spre far”, “Valurile”, Doamna Dalloway”, surorile Bronte – Charlotte Bronte (“Jane Eyre”, unul dintre cele mai citite romane din literatura engleză), Emily Bronte (“La răscruce de vânturi”), John Fowles (1926 – 2005) – “Magicianul”, “Iubita locotenentului francez”, Somerset Maugham (!874 – 1965) – “Vălul pictat”, Iris Murdoch (1919 – 1999), scriitoare irlandeză – “Marea, marea”, “Mașina de iubit, cea sacră și profană” etc.

Literatura franceză

Harta literară a lumii, Victor Hugo
Harta literară a lumii, Victor Hugo

Pe harta literară a lumii, Franţa este un centru cultural excepţional. Aici s-au născut mari curente şi direcţii literare, care s-au răspândit ulterior şi în alte spaţii culturale, toate genurile şi speciile literare fiind strălucit reprezentate.

Dacă, pentru perioada Evului Mediu, emblematice sunt, de exemplu, poemele lui Francois Villon, dacă Renaşterea a fost marcată de de numele lui Francois Rabelais (“Gargantua şi Pantagruel”), dacă secolul al XVII-lea, al clasicismului, a fost reprezentat de tragediile lui Pierre Corneille (“Cidul”, “Oedip” etc.), ale lui Jean Racine (“Andromaca”, “Ifigenia”, “Alexandru cel Mare” etc.) şi de comediile lui Moliere (“Mizantropul”, “Femeile savante”, “Tartuffe”, “Bolnavul închipuit” etc.), romantismul a fost exemplar ilustrat de opera lui Victor Hugo (romanele “Mizerabilii”, “Notre Dame de Paris”, “Omul care râde” etc., drame romantice – “Hernani”, “Cromwell”, “Ruy Blas”, poeme şi balade s.a.m.d.).

Realismul francez al secolului al XIX-lea este reper pentru o întreagă literatură europeană, prin scriitori care şi astăzi se citesc cu mult interes, romanele lor fiind capodopere ale genului – Honore de Balzac (“Eugenie Grandet”, “Moş Goriot”), Gustave Flaubert (“Doamna Bovary”, “Salammbo”, “Educaţia sentimentală”), Alexandre Dumas tatăl (cel mai popular scriitor francez din lume, prin romanele sale istorice şi de aventuri, “Cei trei muschetari”, “După douăzeci de ani”, Contele de Monte-Cristo” etc.), Alexandre Dumas fiul (“Dama cu camelii”).

Marcel Proust
Marcel Proust

Naturalismul (Emile Zola), simbolismul (Charles Baudelaire, Stephane Mallarme, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud etc.), curentele avangardiste de la începutul secolului al XX-lea (suprarealismul, constructivismul, futurismul, cubismul) au reprezentat alte momente de referinţă pentru cultura franceza şi cea universală.

Nicio istorie a literaturii universale nu ar putea ignora marile nume ale literaturii franceze din secolul al XX-lea: Marcel Proust (“În căutarea timpului pierdut”, “Timpul regăsit”, Sodoma şi Gomora”), Andre Gide (“Fructele pământului”, “Întoarcerea fiului risipitor”, “Falsificatorii de bani”), Andre Malraux (“Calea regală”), Jean Paul Sartre (“Greaţa”), Albert Camus (“Ciuma”, “Străinul”), Simone de Beauvoir (“Toţi oamenii sunt muritori”, “Imagini frumoase”), Nathalie Sarraute (“Portretul Omului Necunoscut”), Marguerite Duras (“”Amantul englez”, “Dragostea”) etc.

Literatura italiană

Harta literară a lumii, Umberto Eco
Harta literară a lumii, Umberto Eco

Cu o uriaşă tradiţie culturală, Italia poate fi reprezentată pe harta literară a lumii cu nume de referinţă. Dante, de exemplu, poet şi filosof, cu “Divina comedie”, capodoperă a literaturii universale, este considerat cel mai mare scriitor european al Evului Mediu.

Din epoca modernă, până la cea contemporană, de neignorat sunt scriitori precum: Gabriele d’Annunzio, poet, romancier, dramaturg (“Inocentul”, “Triumful morţii”, “Fecioarele dintre stânci” etc.), Giovanni Papini (“Un om sfârşit”), Umberto Eco (“Numele trandafirului”, “Pendulul lui Foucault”, “Insula din ziua de ieri”), Giorgio Bassani (“Cinci povești ferareze”, ”Cronica amanților săraci”, ”Grădinile din Finzi-Contini”), Cesare Pavese (“Munca obosește”, ”Luna și focurile”, ”Meseria de a trăi”), Alberto Moravia (“Conformistul”, “Dispreţul”, “Mascarada”) s.a.m.d..

Literatura spaniolă

Cervantes
Cervantes

Cultura Spaniei a dat literaturii universale nume uriaşe. Miguel de Cervantes este simbolul literaturii spaniole, romancier, poet şi dramaturg, autorul celei mai citite cărţi din toate timpurile – “Don Quijote”. Dintre prozatorii secolului al XX-lea, Camilo José Cela este cel care a primit Premiul Nobel, în 1989, remarcabile fiind scrieri precum “Stupul”, “Familia lui Pascal Duarte”, “Mazurka pentru doi morți” etc., Federico García Lorca, poet, prozator şi dramaturg, Rafael Alberti, poet şi dramaturg, Miguel de Unamuno (“Pace în război”, “Negura”, Mătuşa Tula”), Antonio Munoz Molina (“În noaptea timpului”) etc.

Literatura germană

Harta literară a lumii, Goethe
Harta literară a lumii, Goethe

Dacă am alege, pentru harta literară a lumii, doar câteva nume uriaşe din impresionanta literatura germană, nu ar trebui să lipsească, pentru a înţelege gândirea şi cultura din acest spaţiu geografic, scriitori precum: Goethe (cel mai important reprezentant al mişcării “Sturm und Drang”, care a precedat romantismul), cu “Suferinţele tânărului Werther”,“Afinitățile elective”, drama “Faust”, la care se adaugă opera sa lirica, apoi Schiller, Heinrich Heine, Novalis, Hoffmann (“Urciorul de aur”).

Pentru epoca modernă, reprezentativi sunt: Erich Paul Remark (“Obeliscul negru”, “Nimic nou pe Frontul de Vest”, “Soroc de viață și soroc de moarte”), Robert Musil (“Omul fără însuşiri”, romanul care l-a plasat printre cei mai valoroşi scriitori ai secolului al XX-lea, “Trei femei”), Thomas Mann, laureat al premiului Nobel (“Casa Buddenbrook”, “Alteță regală”, “Muntele vrăjit”, “Lotte la Weimar, “Doctor Faustus”, “Iosif şi fraţii săi”), Herman Hesse (“Jocul cu mărgele de sticlă”, “Lupul de stepă”), Gunter Grass (“Toba de tinichea”, “Din jurnalul unui melc”, “Secolul meu” etc.), Heinrich Boll (“Casa văduvelor”, “Fotografie de grup cu doamnă”, “Opiniile unui clovn” etc.), Elias Canetti, scriitor de limba germană, evreu originar din Bulgaria, care a trăit în Austria, Anglia, Elveţia, un excepţional prozator, capodopera sa fiind romanul “Orbirea”.

Citește și:  Care sunt cei mai de seamă reprezentanți ai literaturii iluministe în România?

Harta literară a lumii – Literatura Sud-Americană

Gabriel Garcia Marquez
Gabriel Garcia Marquez

Cele mai multe capodopere ale literaturii sud-americane aparţin secolului al XX-lea. Lectura lor conduce spre un spaţiu cultural fascinant, atât de îndepărtat geografic, dar care, pe harta literară a lumii, prezintă o serie de similitudini chiar cu realitatea noastră autohtonă.

Tema obsedantă a acestor cărţi, cele mai multe traduse şi în româneşte, este cea a dictaturii, cu toate implicaţiile sociale, politice, individuale. Sunt, în acelaşi timp, cărţi de atmosferă, în care mitul şi realitatea interferează în mod subtil. Nume uriaşe, pe harta literară a lumii, aparţinând literaturii sud-americane sunt:

Gabriel Garcia Marquez (1927 – 2014), scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în 1982. Cele mai cunoscute romane ale sale, de către cititori din toate părţile lumii, sunt “Un veac de singurătate” (1967), “Toamna patriarhului” (1978), dar şi “Cronica unei morţi anunţate” (1981), “Dragostea în vremea holerei” (1985), “Generalul în labirintul său” (1989), “Să trăieşti pentru a povesti” (2002). Autorul mărturisea că, pentru a construi, de pildă, personajul principal din “Toamna patriarhului”, pe Nicanor Alvarado, un dictator tot mai singur şi neputincios, a stat de vorbă cu aproape toţi preşedinţii militari şi civili din America Latină.

Aleho Carpentier (1904 – 1980) este un scriitor cubanez, a cărui celebritate a venit odată cu romanul “Recursul la metodă”, în care protagonistul – Primul Magistrat, excentric, atroce, odios – reuneşte trăsături ale unor dictatori cu existenţa reală – Guzman Blanco, Estrada Cabrera, Machado.

Miguel Angel Asturias

Miguel Angel Asturias (1899 – 1974) este originar din Guatemala. În 1967 a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Pe lângă “Legendele Guatemalei”, cu toate miturile legate de vechea civilizaţie mayaşă, romanul “Oameni de porumb” este capodopera sa, reprezentativă pentru “realul miraculos”, caracteristică a tuturor prozatorilor din această zonă geografică.

Mario Vargas Llosa (n. 1936) s-a născut în Peru. Este un scriitor extrem de talentat, preocupat de teme precum conştiinţa, paternitatea, trecutul ca alegorie despre prezent, în romane traduse în zeci de limbi: “Conversaţie la catedrală”, “Casa verde”, “Sărbătoarea ţapului”, “Războiul sfârşitului lumii” etc.

Remarcabili sunt şi alţi scriitori: Jorge Luis Borges, autor de proze scurte, considerat a fi precursorul realismului magic, Jose Donosa Yanez (1924-1996), născut în Chile (a trăit o vreme şi în Mexic, în exil), cu romanul “Obscena pasăre a morţii”, apreciat a fi unul dintre cele mai bune romane ale tuturor timpurilor, Carlos Fuentez (n.1928, Mexic), autor al romanelor “Moartea lui Artemio Cruz”, urmat de “Bătrânul Gringo”, “Terra Nostra”, Alonso Cueto (n. 1954), scriitor peruan, preocupat de problemele amerindienilor, în cărţi precum “Zborul cenuşii”, “Ora albastră”, “Tigrul alb”, “Răzbunarea tăcerii”. Isabel Allende (n. 1942, Peru) este o prezenţă inedită în proza latino-americană (singura femeie-scriitor), care şi-a câştigat celebritatea prin romanele “Despre dragoste şi umbră”, “Fiica norocului”, “Suma zilelor”, “Paula”.

Literatura nord-americană

Literatura nord-americana
Literatura nord-americana

Câţiva piloni ai literaturii nord-americane, care nu pot lipsi de pe harta literară a lumii, sunt: John Steinbeck, care, în 1939, a câştigat Premiul Pulitzer, pentru romanul “Fructele mâniei”. La fel de cunoscute sunt şi romanele “La răsărit de Eden”, Öameni şi şoareci”, Ïarna vrajbei noastre”etc., pentru întreaga sa opera obţinând Premiul Nobel, în 1962, motivaţia juriului fiind: “Pentru scrierile sale realiste și imaginative, îmbinând un umor afectuos cu o observație socială ascuțită”.

Nu pot lipsi din peisajul cultural nord-american J.D. Salinger (“De veghe în lanul de secară”), F. Scott Fitzgerald (“Marele Gatsby”, “Cei frumoşi şi blestemaţi”, “Blândeţea nopţii”), Ernest Hemingway (recompensat, de asemenea, cu Premiul Nobel, pentru “pentru măiestria artei narative, pentru influența pe care a exercitat-o asupra stilului contemporan”, în “Bătrânul şi marea”, dar şi în “Adio, arme”, “Pentru cine bat clopotele”, “ Zăpezile de pe Kilimanjaro”- povestiri etc.), William Faulkner (“Zgomotul şi furia”, “Cătunul”, “Casa cu coloane”, “Absalom, Absalom!”, “O parabolă”, “Hoţomanii”), Philip Roth (“Operațiunea Shylock”,”Pastorala americană”,”Pata umană”), William Burrough (“Pederast”, “Prânzul dezgolit”, “Oraşele nopţii purpurii”) etc.

Harta literară a lumii – Literatura rusă

Harta literară a lumii, Literatura rusa, Dostoievski
Harta literară a lumii, Literatura rusa, Dostoievski

Imposibil de cuprins în câteva rânduri marea literatură rusă. Pe harta literară a lumii nu ar trebui însă să lipsească, din dreptul acestei culturi: Aleksandr Puşkin, cel mai important reprezentant al romantismului rus, Ivan Turgheniev (“Povestirile unui vânător”, “Părinţi şi copii”), Aleksandr Soljeniţîn, romancier şi dramaturg, disident anticomunist (“Arhipelagul Gulag”, “Pavilionul canceroşilor”, “O zi din viața lui Ivan Denisovici”), Anton Cehov, care a excelat în proza scurtă şi în teatru (“Unchiul Vania”, “Trei surori” , “Pescărușul”, “Livada de vișini”, “Cerere în căsătorie”, piese care încă se joacă pe marile scene ale lumii), Ivan Bunin, laureat al Premiului Nobel, în 1933, Gogol (romanul “Taras Bulba”, pisele “Suflete moarte”, “Revizorul” etc.).

Vârsta de aur a literaturii ruse este reprezentată de uriaşii Lev Tolstoi şi Feodor Dostoievski. Lev Tolstoi, prin “Anna Karenina” şi “Război şi pace”, s-a impus ca unul dintre cei mai mari prozatori ai lumii, remarcabile fiind acuitatea observaţiei psihologice şi sociale, profunzimea viziunii artistice, sentimentul tragicului

Capodoperele lui Feodor Dostoievski – “Crimă şi pedeapsă”, “Idiotul”, “Fraţii Karamazov”, “Demonii” – au avut o influenţă covârşitoare asupra literaturii, filosofiei, psihologiei secolului al XX-lea, fiind traduse în peste 170 de limbi. Problematica romanelor sale – binele, răul, suferinţa, libertatea, sufletul, alienarea, vinovăţia, moartea – şi maniera în care sunt scrise cărţile sale le fac mereu actuale şi fascinante.

Într-un top recent al celor mai valoroase opere literare din toate timpurile, făcut de scriitori americani şi britanici, nu întâmplător, pe primele locuri, se află literatura rusă, mai exact, Dostoievski, Tolstoi, Cehov şi Vladimir Nabokov (acesta din urmă scriitor american, de origine rusă, foarte cunoscut şi apreciat pentru romanul “Lolita”, dar şi “Disperare”, “Ada sau ardoarea”, “Invitaţie la eşafod”, “Lucruri transparente”, “Un hohot în beznă” etc.

Harta literară a lumii – Literatura contemporană în alte spaţii geografice

J.M. Coetzee
J.M. Coetzee

Literatura australiană, o literatură de limbă engleză, a cunoscut o deosebită înflorire, începând, mai ales, cu secolul al XX-lea. Peter Carey, laureat al Premiului Nobel, Patrick White, David Malouf sunt doar câteva exemple de prozatori de o excelentă calitate.

Din Africa de Sud vine unul dintre cei mai valoroşi prozatori contemporani – J.M. Coetzee – care a stat o vreme şi în Anglia, apoi în Australia. Foarte cunoscute şi apreciate sunt romanele lui J.M. Coetzee – “Aşteptându-i pe barbari”, “Michael K., viața și vremea sa”, “Dezonoare”, în care scriitorul explorează alienarea, slăbiciunea şi înfrângerea, dar şi scânteia divină din om.

Nadine Gordimer este, de asemenea, una dintre cele mai cunoscute scriitoare din Africa de Sud, şi ea laureata a Premiului Nobel, în 1991. Principalele sale romane sunt: Ün oaspete de onoare”, “Ecologistul”, “Nimeni care să mă însoţească”, Preţul vieţii”etc. În literatura contemporană, scriitorul algerian Mohammed Moulessehoul, care semnează cu pseudonimul feminin Yasmina Khadra, cu romanul “Ceea ce ziua datorează nopții”, este în topul celor mai citite cărţi de anul trecut.

Literatura română

Mihai Eminescu
Mihai Eminescu

Literatura română, chiar dacă nu beneficiază de avantajul unei limbi de circulaţie universală, are locul ei bine meritat pe harta literară a lumii. De la “poetul nostru naţional”, Mihai Eminescu, la marea literatură interbelică, trecând prin generaţiile neomodernistă şi postmodernistă, până la literatura contemporană si la scriitori de origine romana, care si-au castigat notorietatea in alte culturi (Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Matei Visniec) există mereu valori, multe ajungând, prin traduceri, să fie cunoscute şi nivel internaţional.

Indiferent de spaţiul geografic, literatura invită la cunoaştere, este un univers compensatoriu pentru ceea ce nu am trăit încă sau pentru ceea ce am trăit şi nu am înţeles, este ceea ce dă “înălţime” existenţei noastre, un fel de a contracara mediocritatea, este expresia unui fel de a fi individual şi în istorie, este memoria concentrată a umanităţii, este un spaţiu în care libertatea este autentică şi care reflectă adevăratul chip al unui popor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.