Desi fauna Romaniei a fost (si inca mai este) una dintre cele mai variate si interesante de pe continentul european, gratie reliefului variat si conditiilor climatice prielnice, in ultima suta de ani s-au produs dezechilibre majore, accentuate, in prezent, de atitudinea iresponsabila a oamenilor si a autoritatilor care au pus mai presus de miracolul naturii, interesele economice, sau care ignora faptul ca prejudicierea unui ecosistem este aproape imposibil de reparat.

Protejatii faunei romanesti sunt mamifere, pasari, pesti, chelonieni (broaste testoase), a caror existenta este ocrotita prin lege, astfel incat aceste specii rare sa nu dispara, asa cum s-a intamplat cu altele, precum zimbrul, bourul, marmota, castorul, vulturul zagan etc.

Rupicapra rupicapra – Capra neagra

Capre negre, Foto: chestiuniserioase.wordpress.com

Rupicapra rupicapra Capra neagra , ca importanta, primul mamifer din categoria protejatii faunei romanesti, dupa Primul Razboi Mondial, era amenintata cu disparitia. In Muntii Bucegi, Muntii Rodnei, Banatului, mai existau, la vremea respectiva, doar cateva exemplare.  Astazi, capra neagra traieste pe varfurile stancoase si in zona pajistilor alpine din Muntii Fagaras, Retezat, Parang etc., mai putin in Bucegi (o regiune montana  care este asaltata de turisti, in ultimii ani).

Silueta ei zvelta, care poate fi zarita, de la distanta, pe tancurile de la altitudini de peste 1800 de metri, confera peisajului o frumusete iesita din comun. Declarata “monument al naturii”, face parte din categoria mamiferelor care au trait in aceste zone, cu milioane de ani in urma. Capra neagra din Romania intrece in dimensiuni (talie, coarne) toate celelalte rase de pe glob.

Rasul

Rasul, Foto: adlayasanimals.wordpress.com

Rasul (lynx lynx), supranumit “Pantera Carpatilor”, este un protejat al faunei romanesti, inca din anii ’30 ai secolului trecut. Este cel mai puternic animal din categoria felidelor, care traieste in spatiul romanesc.

Are peste un metru lungime, este foarte agil, un vanator neintrecut. Pentru ca este ocrotit prin lege, efectivele de rasi din Carpati s-au refacut, aici aflandu-se cel mai mare numar de astfel de animale din Europa (peste 2000).

Zimbrul

Zimbrul, Foto: ferrebeekeeper.wordpress.com

Zimbrul (Bison bonasus) este legendarul animal care a supravietuit in codrii Maramuresului, pana la jumatatea secolului al XIX-lea. In prezent, in lume, mai traiesc circa 800 de zimbri. Cativa se gasesc si la noi in tara, in Parcul National Hateg, adusi din Padurea de la Bialowieza (Polonia), singurul loc unde zimbrul a fost protejat.

Pelicanul

Pelicani, Foto: peterlengyel.wordpress.com

Dintre pasari, pelicanulcomun (Pelecanus onocrotalus) sau Babita este o prezenta uimitoare in peisajul Deltei Dunarii, fapt datorat includerii lui in randul protejatilor faunei romanesti. Poate sa atinga aprope doi metri lungime, are capul masiv si un cioc de aproape o jumatate de metru, continuat, in partea inferioara, cu o punga portocalie, in care pot sa incapa doua – trei kilograme de peste.

Are un remarcabil rol “sanitar”, hranindu-se, in mare masura, cu pesti bolnavi sau debili, lui datorandu-i-se faptul ca o boala periculoasa a pestilor – hidropizia – este aproape necunoscuta in Delta. Din aceeasi familie face parte si pelicanul cret (Pelicanus crispus), care are o infatisare mai “cocheta”, cu un guler de pene buclate pe ceafa si in jurul gatului.

Egreta

pasari egrete

Una dintre cele mai frumoase pasari ale Deltei este egreta  – Egreta mare (Egreta alba), Egreta mica (Egreta garzetta). Elementul distinctiv este, de departe, penajul alb, stralucitor, cu pene ornamentale pe spate – “egrete” (de unde i se trage si numele). Diminuarea dramatica a numarului de egrete, la inceputul secolului trecut, a avut legatura, printre altele, cu moda feminina a purtarii penelor, ca accesorii vestimentare.

Ca urmare a trecerii egretei in categoria protejatilor faunei romanesti, efectivul ei s-a revigorat, putand fi vazuta nu numai in delta, ci si in Rezervatia naturala de la Satchinez (Mlastinile Satchinez, numita si “Delta Banatului”) – peste 200 de hectare, in judetul Timis, unde traiesc peste 40% dintre speciile de pasari din Romania.

Califarul

Califari rosii, Foto: samoswild.wordpress.com

Califarul (Califarul alb – Tadorna tadorna si Califarul rosu – Tadorna ferruginea) sunt specii de rate migratoare, foarte interesante prin penaj, care se pot vedea, in special, in zona lacurilor Sinoe si Razelm.

Cocosul de munte

Cocosul de munte, Foto: wildlifephotojournal.wordpress.com

Cocosul de munte (Tetrao urogallus) sau Gotcanul este unul dintre protejatii faunei romanesti, impresionant prin dimensiuni (in jur de un metru si jumatate, cu aripile deschise) si prin penajul frumos colorat, metalic. Traieste ascuns in padurile de la mari inaltimi, rareori putand fi vazut. Inconfundabil este dansul nuptial al masculului, cand isi arata splendoarea penelor din coada infoiata, scotand sunete caracteristice, pentru a-si impresiona “aleasa”.

Cocosul de mesteacan

Cocosul de mesteacan, Foto: birdristo.wordpress.com

Cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix) seamana cu cel de munte, doar ca este de mai mici dimensiuni. Daca in urma cu o suta de ani popula toate padurile de munte, astazi mai poate fi zarit doar in zona Muntilor Rodnei si Caliman.

Dropiile

Dropiile, Foto: ninanannines.wordpress.com

Dropiile (Otis tarda), specifice regiunilor de stepa, cele mai mari din aceasta categorie, astazi sunt ocrotite in Rezervatia de la Boianu (judetul Valcea), pentru a se impiedica disparitia acestui “strut” autohton.

Vultur zagan/vulturul cu barba

vulturul zagan

Ultimul vultur zagan/vulturul cu barba, spun  specialistii, a fost impuscat in 1927, in Pasul Turnu Rosu. Altii sustin ca exemplare razlete mai pot fi vazute dand tarcoale Muntilor Retezat. Este considerata cea mai importanta pasare europeana, de mari dimensiuni (aproximativ trei metri, cu aripile deschise), si cu coada lunga, in X, semn caracteristic.

Vulturul plesuv

Vulturul plesuv, Foto: koalazf.wordpress.com

Vulturul plesuv (Gyps fulvus), cu guler de pene subtiri, albicioase si puf alb pe grumaz, este si el din ce in ce mai rar vazut deasupra crestelor Carpatilor, ca si celelate specii de vultur (Vulturul negru, Vulturul alb/Hoitarul etc.).

Broasca testoasa dobrogeana

Broasca testoasa dobrogeana, Foto: ecomuntiimacinului.wordpress.com

Broasca testoasa dobrogeana (Testudo graeca ibera) este specifica padurilor si zonei litorale din Dobrogea. Poate sa ajunga la 20-30 centimetri lungime, cu carapacea bombata, ceva mai lata in partea posterioara, colorata in galben-maroniu, cu placile delimitate de pete negre. Vara cauta locurile uscate, calduroase, cu hrana suficienta (frunze de papadie, macris, radacini, rame etc.), iar iarna hiberneaza. Traieste in jur de o suta de ani.

Broasca ţestoasă din Oltenia

Broasca ţestoasă din Oltenia, Foto: tritoni.wordpress.com

Broasca ţestoasă din Oltenia (Testudo hermanni hermanni) traieste intr-o regiune limitata , la nord de Drobeta-Turnu Severin, la liziera padurilor. Este mai mica decat testoasa dobrogeana, avand pe carapace petele galben-verzui mai bine conturate. Hiberneaza din octombrie pana in martie. Desi femela depune 7-8 oua pe an, specia este in pericol, de aceea este ocrotita prin lege.

Aspretele

Aspretele, Foto: celmaiceamai.ro

Aspretele (Romanichtys valsanicola) este un peste descoperit in 1957 si care mai traieste astazi doar intr-o zona foarte restransa, pe raul Valsan (judetul Arges), in amonte de statiunea Bradulet.Cu zeci de ani in urma, in perioada de constructie a hidrocentralei de pe Arges, pestele aproape ca a disparut. Atentia deosebita care i s-a acordat de catre specialisti a facut ca, treptat, dupa stabilizarea apelor Argesului, aceasta specie foarte rara de peste romanesc, sa se refaca.

Lostrita

Lostrita (Hucho hucho) este un peste rapitor, foarte puternic, de care se leaga o intreaga mitologie romaneasca (este considerata “stima”/stapana/vrajitoarea apelor). Trieste doar in bazinul Dunarii, efectivele de lostrita fiind in continua scadere, disparand din multe dintre rauri, pastrandu-se inca in Bistrita, Viseu si Tisa.

In afara speciilor mentionate anterior, nenumarate altele se afla pe lista protejatilor faunei romanesti –  Lopătarul, Lebăda cucuiată, Rândunica, Uliul alb, Şorecarul încălţat, Liliacul, Ursul carpatin etc. – soarta lor depinzand, in totalitate, de vointa si responsabilitatea omului, despre care se spune ca le-ar fi superior, pe scara evolutiei. Isi poate imagina cineva situatia inversa – omul aflat in situatia unei specii protejate?

Loading...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.