Serpii boa si pitonii sunt cei mai mari din lume si fac parte din categoria serpilor constrictori. Unele specii traiesc un America, cateva in Africa, iar pitonii in Asia, Africa si Australia. Astfel de serpi ucid prin sufocare, isi incolacesc prada si o strag pana ce aceasta nu mai respira. Dupa ce moare prin sufocare, prada este inghitita de la cap spre partea inferioara a corpului.
Specii de serpi constrictori – boa si pitoni:
Anaconda face parte din categoria serpilor constrictori si este considerat cel mai mare si mai greu sarpe din lume. Are denumirea stiintifica de Eunectes murinus si traieste in nordul Americii de Sud, Insula Trinidad. Are lungimea corpului de 6-10 m si isi petrece timpul intr-un habitat semiacvatic.
Sarpele-pila Arafura este o specie acvatica din nordul Noii Guinee si nordul Australiei. Are denumirea stiintifica de Acrochordus arafurae si poate avea lungimea corpului de 1,5-2,5 m. Este cunoscut si cu numele de sarpele cu negi Arafura.
Boa comun este o specie terestra si arboricola care traieste in America Centrala si de Sud, dar si in Insulele Caraibe. Are lungimea corpului de 1-4 m, deci este o specie destul de mare. Poate fi intalnit in regiuni cu savane, dar mai ales in padurile tropicale. Are denumirea stiintifica de Boa constrictor.
Pitonul regal traieste in regiunile din vestul si pana in centrul Africii si are lungimea corpului de 0,8-1,2 m. Este o specie terestra si are denumirea stiintifica de Python regius.
Sarpele boa al lui Dumeril traieste in sudul si vestul Madagascarului si are denumirea stiintifica de Boa dumerili. Are lungimea corpului de 1,5-2 m si este o specie terestra, vulnerabila in pericol de disparitie.
Sarpele-tigru este o specie terestra din sudul si sud-estul Asiei. Are denumirea stiintifica de Python malurus si poate ajunge la lungimea corpului de 5-7 m.
Sarpele-tub sud-american are denumirea stiintifica de Anilius scytale si traieste in nordul Americii de Sud. Este o specie de vizuina destul de mare, are lungimea corpului de 70-90 cm. Hrana sa consta din vertebrate mici si alte specii de serpi.
Pitonul de lemn cubanez traieste in Caraibe si are denumirea stiintifica de Tropidophis melanurus. Este un sarpe robust, cu coloritul maro sau galbui, care poate ajunge la lungimea corpului de 80-100 cm.
Boa de pamant din Pacific traieste in sud-estul Asiei, in Insulele Solomon si in Noua Guinee. Are denumirea stiintifica de Candoia carinata si poate avea lungimea corpului de 70-100 cm. Are capul plat si coada scurta.
Pitonul lui Children este o specie terestra din nordul Australiei. Are denumirea stiintifica de Antaresia childreni si poate avea lungimea corpului de 75 cm. Unele exmplare sunt si mai mari, pot ajunge la lungimea corpului de 1 m. Aceasta specie destul de mica traieste in fisuri de stanci, pesteri si grote, iar hrana sa este formata din mamifere mici, pasari si lilieci.
Sarpele raza-de-soare are solzii luciosi de culoare cenusie intunecata si capul in forma de dalta. Traieste in sud-estul Asiei si are denumirea stiintifica de Xenopeltis unicolor. Are lungimea corpului de 1-1,3 si se hraneste cu soparle, broaste si mici mamifere. Mananca uneori si alte specii de serpi mici.
Boa-smarald de copac are denumirea stiintifica de Corallus caninus si poate avea lungimea corpului de 1,5-2 m. Arealul sau este alcatuit din regiunile impadurite din nordul Americii de Sud si este o specie arboricola, care isi petrece timpul mai mult in copaci.
Pitonul verde de copac are denumirea stiintifica de Morelia viridis si este specie arboricola din Noua Guinee si nordul Australiei. Are lungimea corpului de 1,8-2,4 m si este perfect adaptat la viata arboricola.
Boa-curcubeu traieste in padurile din America Centrala si de Sud, are lungimea corpului de 1-2 m. Este o specie partial arboricola si are denumirea stiintifica de Epicrates cenchria.
Boa din Insula Round are denumirea stiintifica de Casarea dussumieri si este un sarpe raspandit in Insula Round din Oceanul Indian. In prezent aceasta specie terestra este considerata in pericol de disparitie. Este un sarpe destul de mare, poate ajunge la lungimea corpului de 1-1,5 m.
Pitonul reticulat traieste in sud-estul Asiei si are lungimea corpului de 6-10 cm. Prefera habitatul terestru si este considerat cel mai lung sarpe din lume. Are denumirea stiintifica de Python reticulatus.
Sarpele-tub cu coada rosie traieste in sud-estul Asiei si are lungimea corpului de 70-100 cm. Este o specie de vizuina cunoscuta cu denumirea stiintifica de Cylindrophis ruffus.
Sarpele de vizuina mexican este o specie in pericol grav de disparitie cunoscuta cu denumirea stiintifica de Loxocemus bicolor. Este o specie de vizuina care are lungimea corpului de 1-1,3 m.
Boa trandafiriu are denumirea stiintifica de Charina trivirgata si poate avea lungimea corpului de 60-110 cm. Traieste in sud-vestul SUA si nord-vestul Mexicului si este o specie de vizuina.
Pitonul cu cap negru are corpul zvelt, cu lungimea de 1,5-2,5 m. Traieste in nordul Australiei si are denumirea stiintifica de Aspidites melabocephalus.
Sarpele mare cu coada-scut este o specie de vizuina din Sri Lanka si are lungimea corpului de 45-50 cm. Are denumirea stiintifica de Pseudotyphlops philippinus.
Boa amazonian de copac este o specie arboricola din America Centrala, sudul Caraibilor si America de Sud. Are denumirea stiintifica de Carallus hortulanus si poate avea lungimea corpului de 1,5-2 m.
Boa de cauciuc este o specie de vizuina raspandita in sud-vestul Canadei si vestul SUA. Are lungimea corpului de 35-80 cm si se remarca prin corpul sau acoperit cu solzi mici, de culoare intunecata, cu aspect cauciucat. Denumirea sa stiintifica este de Charina bottae.
Pitonul-tapet traieste in regiunile din nordul Noii Guinee si Australia. Are denumirea stiintifica de Moorelia spilota si este o specie terestra care poate avea lungimea corpului de 2 m, in cazuri exceptionale si de 4 m.
Boa Calabar de pamant traieste in regiunile din vestul si centrul Africii. Are denumirea stiintifica de Calabaria reinhardtii si este o specie de vizuina care depune oua. Are lungimea corpului de aproximativ 0,9-1,1 m.