Unele specii de pesti sunt atat de interesante si de bizare incat i-au lasat nedumeriti pana si pe cercetatori. In general pestii sunt grupati in 3 categorii: agnati, cartilaginosi si ososi. Majoritatea speciilor din categoria celor ciudate impresioneaza prin aspectul corpului lor, prezinta adaptari neobisnuite pentru vanatoare, de exemplu au maxilarele foarte mari si flexibile sau dintii lungi si ascutiti inspaimantatori, ori au un stil de viata inedit, nemaintalnit la alti pesti care traiesc in mediul lor.

Cele mai ciudate specii de pesti descoperite in intreaga lume:

Femela depune icre in toate lunile anului

Pestele-vipera (Chauliodus sloani) are corpul prevazut cu organe luminiscente pe partea ventrala si capul foarte inalt, iar maxilarele prevazute cu colti ghimpati. Are lungimea corpului de cel mult 35 cm si apare in adancurile oceanelor.

Pestele-piatra isi localizeaza prada cu ochii proeminenti.

Pestele-piatra (Synanceia horrida) are 60 cm si traieste in Oceanul Indo-Pacific. Este camuflat perfect pe fundul oceanului de coloritul si forma corpului, iar dorsal prezinta 13 spini cu glande ce produc un venin mortal.

Pestele-pescar este camuflat perfect pe fundul marii prin coloritul in nuante maro-verzui si forma aplatizata a corpului.

Pestele-pescar european (Lophius piscatorius) poate avea lungimea de 2 m si traieste in estul Atlanticului de Nord, Marea Neagra si Marea Mediterana. Este camuflat perfect pe fundul marii prin coloritul in nuante maro-verzui si forma aplatizata a corpului.

Pestele lanteta cu nasul lung are gura mare, inghite pesti mici intregi.

Pestele lanteta cu nasul lung (Alepisaurus ferox) are lungimea de 2,8 m si greutatea de aproximativ 4,5 kg. Are corpul fusiform, coada adanc bifurcata si inotatoarea dorsala cu radii prelungite.

Pestele-trepied are aripioarele pectorale largi ca niste aripi de liliac.

Pestele-trepied (Bathypterois grallator) traieste in Marea Mediterana, Oceanul Atlantic, Indian si Pacific de Vest. Are lungimea corpului de 36 cm si prezinta radii lungi la aripioarele pelviene si inotatoarea codala, se sprijina pe ele pe fundul oceanului, ca pe un trepied.

Coryphaenoides acrolepis, Foto: fishbase.sinica.edu.tw

Grenadierul de Pacific (Coryphaenoides acrolepis) are 87 cm si inoata in Oceanul Pacific de Nord. Are ochii mari, botul ascutit, coada filamentoasa, prevazuta cu solzi mici si desi. Emite sunete ciudate cu muschii vezicii gazoase.

Pestele sagaselor are un spin pe inotatoarea dorsala care atrage prada ca o nada.

Pestele sargaselor (Histrio histrioapare in toate apele tropicale si subtropicale si are lungimea corpului de 18,5 cm. Adultii au un comportament canibal.

Pestele-broasca are pe inotatoarea dorsala un spin lung si ascutit care atrage prada.

Pestele-broasca (Antennarius maculatus) inoata in Oceanul Indian si vestul Oceanului Pacific. Are lungimea corpului de 11,5 cm si pe corp diverse pete si dungi intunecate.

Orectolobus maculatus, Rechinul Wobbegong ataca oamenii care il calca din gresela.

Rechinul Wobbegong (Orectolobus maculatus) are lungimea corpului de pana la 1,8 m sau chiar de 2 m. Arealul sau este format din Marea Japoniei, Marea Chinei de Sud si apele de coasta ale Australiei. Are in jurul botului niste fasii de piele ca niste alge care atrag prada – crabii, homarii si caracatitele – care inoata pe fundul apei.

Melanocetus johnsoni, Diavolul negru are o nada pe inotatoarea dorsala.

Diavolul negru (Melanocetus johnsoni) traieste in Oceanul Pacific, Atlantic si Indian. Femela are lungimea corpului de 18 cm si pielea neteda, fara solzi.

Linophryne arborifera, Foto: jonathanpearmain.blogspot.ro

Pestele Linophryne arborifera traieste in Oceanul Atlantic si are lungimea corpului de cel mult 10 cm (la femela). Are deasupra botului o nada luminoasa si sub mandibula o prelungire ramificata luminiscenta.

Pestele Ceratias holboelli

Pestele Ceratias holboelli apare in Oceanul Atlantic, Pacific si Indian. Femela are lungimea de cel mult 1 m, masculul este foarte mic, paraziteaza in carnea sa.

Pestele sarpele de mareCapul pesteleui sarpele de mare

Sarpele de mare (Regalecus glesne) are lungimea de 8 m si traieste in toate marile tropicale, subtropicale si temperate. Deasupra capului are o creasta de radii lungi, iar aripioarele pelviene sunt lungi ca niste vasle.

Idiacanthus antrostomus

Pestele-dragon negru (Idiacanthus antrostomus) se aseamana cu un sarpe, are lungimea corpului de 38 cm. Inoata in estul Pacificului, la adancimi foarte mari. Are dinti foarte mari si ascutiti, sub mandibula prezinta o prelungire de forma unei mustati cu un organ luminos la capat, iar pe corp are distribuite pe partile laterale numeroase fotofore.

Melacosteus niger

Pestele Melacosteus niger apare in oceane, la adancimi mari. Are botul turtit, ochii mari, pielea fara solzi, iar pe partea ventrala numeroase fotofore luminiscente.

Pestele-crevete are corpul transparent si rostrul alungit.

Pestele-crevete (Aeoliscus strigatus) inoata pe verticala cu capul in jos in apele din vestul Oceanului Pacific. Are lungimea corpului de pana la 15 cm.

Specia Aulostomus chinensis

Pestele-trompeta (Aulostomus chinensis) are 80 cm lungime si traieste in Oceanul Indian si Pacific, printre recifele de corali.

Phyllopteryx taeniolatus - Dragonul de mare are lungimea corpului de 46 cm.

Dragonul de mare (Phyllopteryx taeniolatus) este cel mai mare calut de mare, are corpul de forma ciudata, acoperit cu placi intarite si aripioare inotatoare ca niste frunze.

Anoplogaster cornuta, Foto: thedeepblueworld.blogspot.ro

Pestele Anoplogaster cornuta este o specie abisala si are lungimea corpului de 18 cm. Traieste in toate marile temperate, tropicale si subtropicale. Are coltii mari si ascutiti, cu ei ataca prada cu lacomie.

Chiasmodon niger, o creatura bizara care traieste in adancurile marii

Pestele Chiasmodon niger are o forma ciudata dupa ce mananca deoarece stomacul sau in distensie se largeste foarte mult. Traieste in marile tropicale si subtropicale, are lungimea corpului de 25 cm si gura foarte mare.

Scorpaena porcus - Scorpia de mare are lungimea corpului de 25 cm.

Scorpia de mare (Scorpaena porcus) are pe inotatoarea dorsala spini cu glande veninoase. Traieste in estul Atlanticului de Nord, Marea Neagra si Mediterana.

Remora prinsa cu ventuza de pe cap de pestele mare

Remora (Remora remora) are 86 cm si prezinta deasupra capului un disc sugator, o ventuza cu ajutorul careia se prinde de balene, pesti mari si delfini. Astfel este aparata de rapitori si se hraneste cu crustacee parazite de pe gazda. Remora traieste in toate marile temperate, tropicale si subtropicale.

Pestele-lup are un aspect bizar, capul mare si lat.

Pestele-lup (Anarjichas lupus) traieste in Oceanul Arctic si Atlanticul de Nord. Are colti mari conici si dinti lati laterali ca niste molari.

Lactoria cornuta, Pestele-cutie se hraneste cu nevertebrate de pe fundul apei.

Pestele-cutie (Lactoria cornuta) are 46 cm si scheletul rigid alcatuit din solzi grosi, ososi. Inoata cu greu in apele Oceanului Indian, Pacific si Marea Rosie.

Argyropelecus affinis, Foto: animaltoyforum.com

Pestele toporul de argint (Argyropelecus affinis) are lungimea corpului de 7 cm si traieste in apele tropicale, subtropicale si temperate ale oceanelor. Are forma corpului ciudata, ca o lama de topor, ochii cilindrici si pe partea ventrala fotofore luminiscente.

Pestele Opisthoproctus soleatus face parte din aceeasi familie cu pestele-fantoma, Foto: fishbase.us

Pestele Opisthoproctus soleatus traieste in apele marilor tropicale si subtropicale, are lungimea corpului de 10,5 cm. Are ochii cilindrici si organe luminiscente in zona rectala, astfel ca acestea lumineaza si fac ca abdomenul pestelui sa para argintiu, in contrast cu cromatica inchisa a corpului.

Pestele-fantoma are patru ochi

Pestele-fantoma (Dolichoperyx binocularis) este mic, are lungimea in jur de 8,5 cm si traieste in vestul Atlanticului de Nord si toate apele marilor tropicale si subtropicale. Pestele-fantoma are inotatoarele dorsale ca niste filamente si corpul alb transparent. Fiecare ochi cilindric este orientat in sus si pe partea sa laterala are un alt ochi cu retina si cristalin.

Rechinul Goblin, Foto: techeblog.com

Rechinul Goblin (Mitsukurina owstoni) are aspectul unei fosile vii si corpul lung de 3,3 m. Traieste in apele Atlanticului de Nord si de Sud, dar si in sudul Oceanului Indian, vestul si estul Pacificului. Poate avea greutatea mai mare de 160 kg.

Kryptopterus bicirrhis - Somnul de sticla este camuflat perfect in apa, i se poate vedea doar coloana vertebrala.

Somnul de sticla (Kryptopterus bicirrhis) este o specie mica de 15 cm care traieste in apele din sud-estul Asiei. Are corpul transparent, inotatoarea anala lunga si coada adanc bifurcata. Somnul de sticla este camuflat perfect in apa, i se poate vedea doar coloana vertebrala.

Orectolobus maculatus, Murena-sarpe inelat isi detecteaza prada formata din crustacee si pesti cu ajutorul mirosului.

Murena-sarpe inelat (Myrichthys colubrinus) poate avea diverse culori si lungimea corpului de pana la 88 cm. Traieste in nisipul lagunelor si zonelor cu recife din Oceanul Indian si Pacificul de Vest.

Saccopharynx ampullaceus, Foto: fish.sppchina.com

Pestele Saccopharynx ampullaceus din Atlanticul de Nord are stomacul distensibil si un organ luminescent la capatul cozii lungi si subtiri, pentru atragerea prazii. Are lungimea de 1,6 m.

Anghila-pelican traieste in apele tropicale, subtropicale si poate avea lungimea corpului de 60-100 cm.

Anghila-pelican (Eurypharynx pelicanoides) are falcile foarte mari si corpul mai gros in partea anterioara. Treptat, pana spre coada, corpul se ingusteaza astfel incat ajunge pana la grosimea unui filament.

Pestele Heteroconger hassi se hraneste cu mici organisme, larve de peste si nevertebrate.

Pestele Heteroconger hassi traieste in Marea Rosie, Oceanul Indian si Pacific. Are lungimea corpului de 36 cm si obisnuieste sa-si tina jumatatea inferioara a corpului ascunsa in nisipul de pe fundul marii si jumatatea superioara vertical in apa, lasandu-se leganat de curentul apei.

Tiparul abisal Avocettina infans, Foto: dkimages.com

Pestele Avocettina infans apare in toate marile tropicale si subtropicale si are corpul lung de 75 cm. Este un tipar abisal, cu ochii mari si coada in forma de bici. Are maxilarele lungi, subtiri, inzestrate cu numerosi dinti ascutiti ca niste ace.

Heterodontus portusjacksoni, Femela depune ouale in mare, intr-un invelis in forma de spirala.

Rechinul Port Jackson (Heterodontus portusjacksoni) traieste in apele marilor din Australia si Noua Zeelanda si poate ajunge la lungimea corpului de 1,7 m. Are inotatoarele dorsale prevazute cu spini si capul foarte mare de forma ciudata.

Ogcocephalus darwinl - Pestele liliac cu buze rosii se aseamana cu pestele-pescar.

Pestele liliac cu buze rosii (Ogcocephalus darwinl) – Aceasta specie isi are numele de la buzele sale de culoare rosie care au rolul de a atrage prada. Traieste in apele oceanului din apropierea Insulelor Galapagos, la adancimi de 30 m. Se hraneste cu pesti, crustacee, moluste si creveti de dimensiuni mici.

Specia Myxine glutinosa, Mixina este numita si anghila vascoasa.

Mixina (Myxine glutinosa) este un peste interesant, fara solzi, lung de 40 cm, care traieste in apele Marii Mediterane si ale Oceanului Atlantic de Nord. Se hraneste cu pesti, ii prinde in mucusul vascos pe care il secreta prin porii de pe partile laterale ale corpului.

Rechinul Chlamydoselachus anguineus seamana cu un tipar, Foto: animales--asombrosos.blogspot.ro

Rechinul Chlamydoselachus anguineus este un peste cartilaginos care poate ajunge la lungimea corpului de 2 m. Traieste in estul Oceanului Atlantic de Est, estul si vestul Oceanului Pacific si in sud-vestul Oceanului Indian. Are dintii ascutiti ca niste ace si fante branhiale franjurate.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here