Ca si vegetatia, fauna din Romania este bogata si variata, animalele fiind raspandite in stransa legatura cu zonele de vegetatie. De asemenea, vegetatia Europei sud-estice (stepe) se interfereaza cu caracteristicile Europei Centrale (paduri de foiase). Vegetatia si fauna din Romania se numesc invelis biopedogeografic.
In zona stepei (conditionata de continentalismul climatic) si silvostepei sunt caracteristice unele rozatoare, precum: soarecele de camp, harciogul, popandaul, iepurele etc. Tot in stepe, se intalnesc pasari precum: prepelita, vulturul plesuv de stepa, potarnichea si, mai rar, dropia. Totodata, stepa propriu-zisa are are in Campia Baraganului cea mai vestica pozitie. In acest caz, vegetatia naturala a fost inlocuita in mare parte de culturile agricole, si, cu toate acestea, fauna a ramas variata. Zona stepei sunt reprezentate de tinuturile de campie, dar si de partile mai joase ale podisurilor.
Zona padurilor (de foioase) are o fauna bogata in specii. Astfel, in padurile de stejar si fag straiesc: lupul, iepurele, pisica salbatica, veverita, vulpea, jderul, dihorul, multe pasari, cum ar fi: pupaza, cotofana, grangurul, cucul, mierla, privighetoarea etc. Pe de alta parte, in padurile de munte se intalnesc: ursul, cerbul, rasul, iar printre pasari, pajura, cocosul de munte, ierunca, gainusa de padure etc. In ultimii ani insa, defrisarile masive au determinat coborarea limitei superioare a padurii.
Oricum, se estimeaza ca in urmatorii 50 de ani, fauna din Romania va deveni mult mai saraca, distrugerea naturii capatand proportii uriase. Aceasta zona incepe de undeva de la inaltimea de 150-200 metri, ajungandu-se pana la 1800 metri si se imparte in trei etaje: cel al stejarului, cel al fagului si al rasinoaselor. Etajul stejarului incepe de la inaltimea de 150 metri, pe cand etajul fagului de la 500 de metri in sus. Etajul rasinoaselor se afla la limita superioara a zonei padurilor. In ceea ce priveste fauna acestor etaje, nu exista mari diferente, cu exceptia ultimului etaj, unde rezistenta animalelor la temperaturile scazute trebuie sa fie mai mare. Padurile pot intra in contact cu zona alpina.
In zona alpina, la peste 1800 de metri, mai cunoscute sunt: capra neagra si acvila de munte. Si in acest caz, vegetatia naturala a fost inlocuita cu pasuni. De asemenea, turismul necontrolat de autoritatile specializate in protectia mediului vor duce in curand la distrugerea vegetatiei si a terenului. Zona alpina se intinde mai sus de limita superioara a padurilor de rasinoase, arborii de acest gen disparand pe masura ce zona alpina incepe sa se contureze. Trecerea de la zona de rasinoase la cea alpina, se face prin zona subalpina. Aici, vanturile sunt reci si foarte puternice si impiedica dezvoltarea arborilor. Zona subalpina este reprezentata si de pasunile pe care, in timpul verii, pasc turmele de oi.
Daca ne referim la cat de bogata este fauna din Romania, trebuie sa mentionam si animalele intalnite in Delta Dunarii; aici exista numeroase pasari ca: gaste si rate salbatice, lebede, berze, pelicani. Dintre mamifere, amintim vidra si nurca. De fapt, Delta Dunarii este considerata un paradis al biodiversitatii, in special al pasarilor si al pestilor (peste 40 de specii). Printre speciile majore de pesti, amintim somnul si stiuca.
In ceea ce priveste fauna din Romania de origine submediteraneana, intalnim urmatoarele animale: scorpionul, broasca testoasa, vulturul plesuv, alb si negru, vipera cu com s.a. Aceste animale traiesc in regiunile cu vegetatie care le permit supravietuirea. O buna parte dintre pasarile care populeaza stepele si padurile, luncile si Delta vin in tara noastra primavara si pleaca toamna in regiunile calde.
Ca si plantele, unele animale rare, pe cale de disparitie, au fost puse sub protectia legii, vanarea lor fiind interzisa. Exista si unele rezervatii de fauna, precum cele de la Matita (Delta Dunarii), Izvoru (Judetul Dambovita), Hanu Conachi (jud. Galati), ca si rezervatiile de flora si fauna de la Slanic Moldova (jud. Bacau), Lacul Sarat (jud. Braila), Agigea (jud. Constanta), muntele Cozia (jud. Valcea), Piatra Craiului (jud. Brasov) etc.
Desi am vorbit despre fauna din Delta, trebuie sa amintim si fauna acvatica din Romania care este, de asemenea, variata si bogata, mai mult diferentiata in functie de altitudine. In apele reci de munte traieste pastravul , mai jos cleanul si mreana. In apele de campie, mai ales in Dunare, afluentii ei principali si lacurile Deltei, crapul, carasul, stiuca, platica s.a. In Marea Neagra se afla scrumbiile albastre, hamsiile, guvizii, calcanul etc.
Spre deosebire de fauna din Romania, cea din Europa nu se bucura prea mult de diversitate, etajele biopedogeografice desfasurandu-se mai mult in masivele muntoase. Cu alte cuvinte, fauna Europei se poate clasifica mult mai usor. Exista, desigur, si tari europene, mai ales cele cu iesire la Marea Mediterana, in care biodiversitatea este la ea acasa. Oricum, vegetatia si fauna din Romania sunt printre cele mai bogate de pe continent. Aceasta varietate se explica prin asezarea geografica a tarii, dar si prin trecerea treptata de la o zona la alta.
